Terrifier

admin 14/10/2022 Horror Leave a comment

Când a fost lansat Terrifier mi s-a părut a arăta foarte stupid, așa că până și eu, care mă uit la toate mizeriile, l-am ocolit. Dar iată că i-a sunat trompețica acum și i-a venit rândul.

🎬 Terrifier – Premisă

Este noaptea de Halloween când poți să ieși costumat în cele mai îngrozitoare veșminte și nimeni nu te bagă-n seamă pentru că așa-i obiceiul.

Noi avem treabă cu Tara (Jenna Kanell – The Bye Bye Man) și Dawn (Catherine Corcoran), două domnișoare în criză de material vestimentar, pentru că-s dichisite ca două servitoare-n vitrină din Amsterdam.

Bete turtă și friguroase pe la încheieturi, ele sunt luate în colimator de un pervers machiat strident, alb ca varul și îmbrăcat în clovn. El este Art, măcelarul de serviciu.

Cum străzile sunt cam pustii la acea oră târzie din noapte, lui Art i se pune pata pe cele două fătuci pe care începe să le alerge pentru a le arate cât de priceput este el în mânuirea uneltelor de traforaj.

Iar tolomacele noastre se pripășesc într-o clădire dărăpănată unde are loc majoritatea acțiunii din Terrifier.

💭 Terrifier – Comentariu

De fapt, ar trebui să mă refer la film ca Terrifier 1, că a ieșit pe țeavă și partea secundă.

Ce așteptări să am de la un asemenea film pe care l-am considerat din trailerul din 2017 ca fiind unul de azvârlit la gunoi?

Ei bine, iaca mare surpriză pentru că Terrifier 1 a luat din prima o bilă albă pentru antagonistul care are o înfățișare terifiantă, că nu degeaba se numește filmul Terrifier.

Prezența lui pe ecran este suficientă pentru a genera o stare de cacarisire cu stropi deoarece face concurență serioasă unor mai celebri Joker sau Pennywise. Ca fizic, nu ca intelect, să fim bine înțeleși.

Filmul are o atmosferă de producție din anii 1980, cu un decor minimalist, o locație singulară, clișee peste clișee și actori luați de pe OLX care au răspuns unei singure cerințe: creier ioc, dar ne arăți o țâță și un fl…, smoc.

Interpretarea actoricească este penibilă, mai slabă ca o reclamă la medicamente contra hemoroizilor.

Astea fiind scrise, sar în apărarea filmului pentru că nu mă uit la un horror să văd niște thespieni demni de roluri de Hamlet, ci vreau, în acest caz, să dau de măcel visceral mai ceva ca într-un abator dintr-o fermă McDonalds.

Și Terrifier 1 oferă din plin așa ceva. Cum actorii au muncit probabil pe o felie de pâine unsă cu pateu Bucegi, mare parte din buget s-a dus pe efectele speciale practice deosebit de scârboase și realiste.

Bine, trupurile umane din acest film par a avea o altă structură scheletică decât cea pe care o știm de la orele de anatomie, dar trecem cu vederea, nu suntem la școală.

Ideea este că omul nostru mai alb ca zăpada mânuiește cu mare măiestrie ustensilele din dotare și este un Michelangelo al sculpturii în carne umană.

Art ar fi un concurent de nădejde la Chefi la satâre pentru că este mare expert în dezosarea fleicilor suculente pe care le decupează de zici că-i un puiuț de Gordon Ramsey.

Vine și cu ceva destul de original, cel puțin eu nu mai rețin în vreun film schisma venită la mijloc care a adus un aer de prospețime producției, dar m-a și deconectat un pic de la atmosfera bizară și bolnavă de până atunci pentru că mi-a venit instinctiv o întrebare-n minte: „Și acum ce‟?

Lăsându-l deoparte pe Art, și clădirea în care are loc acțiunea contribuie la atmosfera deznădăjduitoare pentru că este atât de părăginită și decrepită încât doar demolarea ar mai înfrumuseța-o.

Însă Terrifier 1 suferă de eterna molimă molipsitoare a filmelor în general și celor horror în special, stupizenia excesivă a personajelor care se întrec în luarea celor mai ilogice și debile decizii.

Am numărat pe puțin trei momente în care puteau termina rapid treaba, dar scenariul delăsător în aceste puncte vitale le face să-și caute alte îndeletniciri fix când nu trebuie.

🏆 Terrifier – Verdict

Terrifier 1 este un simplu slasher care nu inovează mare lucru în acest gen, dar oferă o producție nostalgică, făcută cum trebuie, ca-n anii de glorie, cu multe manechine gelatinoase sfârtecate, cu niscai nuditate grosolană și o grămadă de nenorociri trupești arătate în toată splendoarea splanhnică.

Dincolo de carnagiul neîntrerupt și vărsarea torențială de sânge care, să-o scriu pe aia dreaptă, n-au nimic ieșit din comun, Terrifier 1 impresionează prin zdreanța demonică mizerabilă care îți dă coșmaruri.

Un cuvânt nu rostește clovnul Art, dar nici nu are nevoie de vorbe pentru că simpla lui prezență este suficientă pentru a-ți da incontinență urinară.

Mă bucur că l-am văzut, nu că ar fi vreo capodoperă de film, dar îl consider a fi decent pe acest palier al groazei, mult peste ceea ce anticipam de la el, așa că-i dau 7 bomboane de Halloween.