Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți
Related Articles
Închei periplul prin acest univers cinematografic cu Liceenii în alertă, film care nu prea mai are legătură cu spiritul seriei.
📖 Premisă
Ionică (Mihai Constantin – Eu când vreau să fluier, fluier), dragul de el, se pregătește să-și pună pirostriile alături de Geta (Cesonia Postelnicu), dar viața, cum o știm cu toții, n-are chef de planuri simple.
Așa că îi aruncă în cale fel de fel de obstacole pe care Ionică trebuie să le depășească.
Primul ar fi fratele său mai mic care a ajuns în clasa profesoarei Isoscel. Acesta se cam pricepe la matematică, dar este pe cale să cadă în patima drogurilor.
Vorbim, totuși, de anii de după Revoluție, perioadă care a adus și părțile rele ale democrației, adică viciile sub formă de praf alb care provoacă o dependență ce distruge vieți.
Al doilea impediment în rostirea unui «da» hotărât la Starea Civilă este poliția care l-a luat la ochi, confundându-l cu periculosul traficant John Popp.
Așa că Ionică trebuie să facă pe detectivul, să se disculpe și să scape de gravele acuzații care îi sunt aduse.
💭 Comentariu
S-a dus pe copcă șarmul filmelor anterioare, acesta de față schimbă complet registrul, și nu o face bine deloc.
Nu mai este o poveste despre adolescența inocentă și necazurile amoroase, ci una polițistă, cu urmăriri, droguri, explozii și aventuri detectivistice.
Scenariul este haotic dincolo de aptitudinile limbii române de a descrie satisfăcător dezordinea din acest film.
Apar din senin personaje despre care nu s-a făcut pomenire anterior, cum ar fi sora lui Isoscel, jucată tot de Tamara Buciuceanu-Botez, sau fratele lui Ionică.
La rândul lui, Mihai Constantin are dublu rol, cu perucă și fără perucă, și asta nu ar fi nimic.
🕵️♂️ A dispărut Mihai. Dana are alt iubit.
Unde este Mihai, iubitul Danei? S-a făcut nevăzut din senin, fără vreo explicație logică prezentată de scenariu. Pur și simplu, Dana are acum alt prieten, un soi de imitator al agentului Cooper.
Cum, nu știți cine-i agentul Cooper? Ehe, dragii moșului, în acea perioadă România era fiartă pe Twin Peaks, celebrul serial semnat de David Lynch.
Liceenii în alertă se leagă de acest aspect și îi aduce un omagiu binemeritat acestui serial.
De fapt, ce zic eu ‘omagiu’? E mai degrabă plagiat, pentru că în film am văzut mai mult Twin Peaks decât Liceenii în alertă.
Să nu mai zic că gagiul Danei împrumută gesturile și garderoba lui Cooper, fiind o copie palidă a acestuia.
🕺 Secvențe fără sens: de la Jackson la mafioți
Și ce mai era la modă la începutul anilor ’90? Nu-i greu de ghicit, Michael Jackson. Avem o scenă destul de lungă, fără vreo utilitate în desfășurarea acțiunii, în care este omagiat Regele muzicii pop.
Filmul este un dezastru la nivel narativ, umorul este absent nemotivat, iar transformarea lui într-o copie de Brigada Diverse este neinspirată.
De la idilele romantice cu casetofoane și rujuri ascunse în penare trecem brusc la investigații penale, anchete și capi mafioți.
🎓 Un liceu fără liceeni
Această peliculă este o continuare doar cu numele, liceenii din titlu nu mai există, acum sunt oameni cu slujbe, iar generația nouă de școlari, pentru că avem și așa ceva, nu este băgată în seamă.
Dacă Liceenii avea inimă, emoție și replici scrise de cineva care a fost măcar o dată într-un liceu, Liceenii în alertă e ca și cum cineva ar fi spus «Știți ce-ar trebui seriei? Un caz de droguri!».
📉 Clișee, montaj de pomană și glume fără poantă
Aș fi acceptat, cu greu, această tranziție dacă povestea ar fi fost una interesantă, dar nu-i decât o înșiruire de clișee expirate și replici lipsite de orice zvâc.
Montajul este dezastruos, multe scene sunt de pomană, cum ar fi cea cu popa pe șosea, o secvență lipsită de sens.
Și de când mama dracului a căpătat Isoscel puteri paranormale, fiind capabilă să o bată la fund pe Mama Omida?
👙 Ultimele rămășițe: senzualitate și… atâta tot
Singurul lucru păstrat din filmul anterior sunt scenele senzuale, câteva actrițe (sunt generos cu această caracterizare) ne prezintă pe îndelete talentele lor care vin câte două la pachet.
Măcar sunt naturale, altceva ce pot să spun?
🤡 Umor dispărut, actori irosiți, regie haotică
Umorul lipsește cu desăvârșire sau, mă rog, există niște firimituri pe acolo, dar glumele sunt parcă scoase dintr-un caiet de bancuri cu Bulă, dar fără Bulă, fără poantă și fără haz.
Farmecul actoricesc a dispărut și el, Isoscel devine o caricatură a ceea ce a fost anterior, iar dublul rol jucat de Tamara Buciuceanu-Botez este jalnic.
Păcat de numele mari care se perindă în roluri secundare, Gheorghe Dinică (Filantropica) și Vasile Muraru (Anul Nou care n-a fost) sunt irosiți. Scenariul, scris alandala, nu a știut să profite de prezența lor.
Măcar acest titlu se prezintă destul de bine din punct de vedere tehnic, imaginea este excelentă și am fost martor la două cascadorii à la Tom Cruise.
🏆 Verdict
Filmul nu știe dacă vrea să fie parodie, polițist, romantic sau „adolescentin cu morală”.
Rezultatul final? Un monstru cinematografic care concurează cu cel al lui Frankenstein, o ciudățenie care sare de la urmăriri cu mașini la glume cu milițieni și înapoi la flirturi stângace.
Senzația generală e că pelicula a fost gândită ca o glumă internă între prieteni, dar a ajuns, din greșeală, pe ecranul mare.
La cârma ei nu a mai fost Nicolae Corjos, care a regizat celelalte patru filme, poate fi și asta o explicație pentru lipsa de calitate a producției.
De ce există? Bună întrebare. Încerc să dau un răspuns, dar nu-s sigur că este cel corect.
Probabil ca să închidă o epocă. Să tragă cortina peste Liceenii și să ne arate că anii ’90 au adus și tranziție cinematografică, nu doar economică.
E ca un ultim sunet de clopoțel pentru o generație, doar că sunetul e scos dintr-un casetofon cu baterii pe ducă.
Acum pot să pricep de ce Ștefan Bănică Jr. nu și-a arătat fața în acest film, a știut el ce a știut de-a zis pas, această realizare artistică este pilaf expirat.
Nu pot să-i ofer cadou mai mult de trei păpuși cu surprize ascunse înăuntru și mă despart de franciza Liceenii cu un gust amar în gură.
Filmul
