The Invite

Petre Mihai Nicolae 54 de secunde ago Comedie Leave a comment

N-am plătit bilet să văd o ședință de terapie de cuplu, dar na, uite că așa a fost.

Am început bine articolul despre The Invite, nu? E de la căldură, am scuze.

📖 Premisă

Joe (Seth Rogen – Good Fortune) și Angela (Olivia Wilde – Babylon) sunt un cuplu care pare că se ceartă din orice, inclusiv din cauza unei cine pregătite fără anunț prealabil.

Au o fiică plecată peste noapte la prieteni, iar ei rămân singuri în apartament, obligați să-și amintească de ce s-au căsătorit în primul rând.

Sus, la etaj, locuiesc Pina (Penélope Cruz – The Bride!) și Hawk (Edward Norton – A Complete Unknown), un cuplu misterios, cool și suficient de zgomotos în dormitor încât să tremure candelabrul.

Angela îi invită la cină. Joe vrea să se plângă de gălăgie. Pina și Hawk vin, însă, cu propria lor propunere. De acolo, lucrurile o iau razna.

Meniul îți oferă o degustare de frustrări maritale, iar aperitivul e un scandal care pute a varză murată.

G Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

💭 Comentariu

La prima vedere, The Invite sună destul de banal. Avem patru oameni captivi într-un apartament, care vorbesc despre sex, relații și vieți ratate, iar tu te uiți ca la un accident rutier: șocat, ușor vinovat, dar incapabil să întorci capul.

😂 Amuzant, dar și dureros

The Invite începe ca o comedie. Rogen face glume, Cruz zâmbește misterios, Norton spune chestii pompoase, iar Wilde pare la un pas să arunce cu făcălețul.

Nu are rost să mă apuc să stric poantele, dar mă spovedesc și scriu că am râs cu lacrimi. Nu neapărat pentru că au fost dumele foarte amuzante, ci mai ales datorită contextului.

Personajul lui Rogen nu are filtru în creier: spune tot ce-i trece prin minte. E cinstit, ce gândește, aia zice, indiferent de consecințe.

Și asta transformă o cină plictisitoare într-un șir de conversații foarte stinghere. Mă rog, stinghere pentru ei, hilare pentru mine. Practic, Joe are chef de invitați cum au rinichii chef de pietre cât oul de bibilică.

Dar, pe măsură ce înaintează, filmul schimbă macazul.

Pentru că, hai să recunoaștem, toți am fost măcar o dată în situația aia în care stai la masă cu cineva și îți dai seama că viața ta e mult mai tristă decât a lui.

Sau invers: te uiți la un cuplu care se ceartă și îți mulțumești în gând că nu ești tu acolo. Doar că, uneori, fix tu ești acolo. Dar nu vrei să recunoști.

Aici funcționează cel mai bine filmul. Nu când încearcă să șocheze, ci când pune patru oameni aparent civilizați să spună lucruri pe care, în mod normal, le-ar înghiți până la ulcer.

Ultimele 20 de minute sunt mai puțin comice și mai mult serioase. Filmul putea să meargă într-o direcție mai îndrăzneață, mai ales după propunerea făcută de Pina și Hawk, dar alege o variantă mai cumpătată.

Nu e neapărat o problemă, doar că simți că avea potențial să muște mai tare. Finalul lasă un gust amar, dar nu unul greșit. Mai degrabă unul sincer.

🪞 Sexul e doar pretextul

Tema reală din The Invite nu e sexul, deși filmul vorbește mult despre asta. Sexul e doar pretextul. Problema e comunicarea.

Sau, mai corect spus, felul în care comunicarea dispare încet dintr-un cuplu și este înlocuită cu reproșuri, glume amare, priviri tăioase și replici aruncate ca niște farfurii.

Joe și Angela nu par doi oameni care nu se mai iubesc deloc. Par mai degrabă doi oameni care nu mai știu cum să-și spună că sunt nefericiți fără să se rănească.

Aici devine filmul interesant. Pina și Hawk nu vin doar cu o propunere aiuritoare, ci cu o oglindă.

Îi forțează pe cei doi să vadă ce au tot ascuns sub rutina de zi cu zi: frustrarea, lipsa dorinței, nevoia de validare și, mai ales, incapacitatea de a spune lucrurile direct.

The Invite e amuzant tocmai pentru că oamenii ăștia vorbesc enorm, dar e dureros pentru că, de fapt, comunică foarte puțin.

🎭 Distribuția ține tot filmul în picioare

Deși nu sunt cel mai mare fan al lui Seth Rogen, aici e fix ce trebuie. E iritabil, sarcastic, plin de autocompătimire, dar cumva tot îl placi. Probabil pentru că e Seth Rogen și are farmecul ăla de om care știe că viața e o glumă proastă, dar râde de ea oricum.

Olivia Wilde joacă o femeie rece, permanent preocupată de perdele, plante de apartament și cine sofisticate, care pare să fi pierdut orice urmă de pasiune în propria căsnicie. E enervantă pentru că o cunoști pe tipa asta. Toți o cunoaștem pe tipa asta.

Penélope Cruz e, cum era de așteptat, electrică. Joacă o terapeută de cuplu care pare că a citit toate cărțile despre fericire și le aplică atât de bine încât devine aproape suspectă. E senină, fermecătoare, caldă, dar și imposibil de citit.

Și apoi e Edward Norton. Joacă un fost pompier care colecționează covoare și vorbește spaniolă la masă cu un aer de superioritate care te face să vrei să-i răstorni paharul. E pompos, enigmatic și perfect pentru rolul ăsta.

⚖️ Ce mai merge și ce scârțâie

Filmul e dedicat lui Diane Keaton, iar la final apare mesajul „For Diane”. E un gest frumos și se potrivește cu un film preocupat de relații, intimitate, maturizare și toate lucrurile alea pe care oamenii le numesc „viață de adult” când vor să pară mai împăcați decât sunt.

Nu este, însă, perfect. Unele schimbări de ton sunt bruște: treci de la râs zgomotos la grimase stinghere într-o secundă.

Iar finalul e mai puțin curajos decât ai spera după ce filmul îți promite că va deschide toate ușile încuiate dintr-o căsnicie.

Și, ca să fim corecți până la capăt, nici nu este o poveste complet originală, fiind un remake al filmului spaniol Sentimental, regizat de Cesc Gay.

🏆 Verdict

Filmul are ceva teatral, dar nu în sensul rău. Aproape totul se petrece într-un spațiu limitat, iar tensiunea vine dintr-un dialog care te ține în joc de glezne.

Nu este de văzut cu părinții. Sau cu șeful. Sau cu cineva lângă care nu te simți confortabil să auzi discuții despre sex, eșecuri maritale și resentimente ascunse sub fețe de masă elegante.

Pentru că o să apară toate astea în The Invite. Și, mai rău, s-ar putea să te trezești că vrei să vorbești despre ele după film. Sau să ți se vorbească despre ele. Ouch!

Sunt șanse mari ca după The Invite să-ți verifici relația, telefonul și, dintr-un reflex stupid, buzunarul, ca să vezi dacă mai ai cheia de la casă.

Mi-a plăcut, chiar dacă voiam să fie mai îndrăzneț. De ce mi-a plăcut? Pentru că te face să râzi și să te gândești în același timp.

Acum du-te și vezi-l. Nu vreau să te mai aud plângând că n-ai ce să vezi la cinema.