Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți
Related Articles
Dacă vă era dor de un „whodunit‟ a la Agatha Christie, atunci See how they run se poate dovedi o alegere potrivită în această perioadă de toamnă în care bate vântul a pagubă prin cinematografe.
🎬 See how they run – Premisă
Anul de grație din film este 1953 când la mare căutare este o piesă de teatru, The mousetrap, scrisă de Agatha Christie, care a ajuns la reprezentația centenară.
Cu drepturile vândute către un mare studio pentru a deveni film, se pare că toată lumea este fericită, de la șefa teatrului până la regizor, de la producător până la scenarist.
Ei aș, de unde atâta fericire când un membru important din echipa de producție a filmului își găsește sfârșitul înainte de vreme?
Uite așa intră în acțiune cuplul polițienesc format din inspectorul Stoppard (Sam Rockwell – Richard Jewell) și ofițerul Stalker (Saoirse Ronan – Lady Bird).
El este deja rutinat în meseria asta, se vede pe chipul său că a devenit mai mult o corvoadă serviciul, ea este abia o novice, cu un entuziasm exagerat care nu este însă și molipsitor.
Inevitabil, stările diferite de spirit se ciocnesc pe parcursul investigației care se va dovedi una deosebit de întortocheată.
💭 See how they run – Comentariu
Așa cum ne spune filmul încă din start, ai văzut un „whodunit‟, le-ai văzut pe toate, pentru că-s construite folosindu-se aceeași schelă narativă care a devenit destul de șubredă.
Oare See how they run se rupe de blestemul standardizării care a lovit această categorie de filme?
Clar nu, pentru că fix asta este menirea producției de față, să fie o satiră a întregului gen.
Povestea este ticluită de așa natură încât are o caracteristică principală pe care voi evita să o prezint.
Nici nu știu dacă ar fi spoiler sau nu, însă nu vreau să risc să fiu folosit pe post de picamer și să dărâmați cei patru pereți ai încăperii cu mine, așa că evit acest pericol.
Cum este de anticipat într-un asemenea film, avem de-a face cu un mister greu de rezolvat pentru că suspecții care aveau un molar stricat contra decedatului sunt câtă frunză, câtă iarbă.
Și treaba cuplului polițienesc, dar și a noastră, că nu stăm de pomană, este să desfacem ghemul încurcat în care s-au încâlcit toate motivele personajelor băgate sub lupă și să-l prindem pe cel corect.
See how they run nu are multe particularități distinctive la nivel narativ care să-l separe de recentele Murder on the Orient Express, Death on the Nile sau Knives out.
Însă sare în evidență prin dinamica duo-ului cu pălărie și chipiu, adică prin interacțiunea dintre cele două fațete diferite ale meseriei de polițist.
Și aici cei doi actori sunt delicioși în rolurile lor, nici nu prea ai cum să dai greș cu Sam Rockwell, el joacă de mama focului oriunde l-ai pune, pe Lună sau în Missouri, la circ sau în Germania nazistă, interpretarea lui este demnă de laudă.
Poate mai mult decât el, mi-a plăcut Saoirse Ronan, ea are replicile amuzante, pline de avânt naiv, de speranță-n umanitate, de dorința de a face bine.
Iar contrastul cu cătrănitul curcan sătul de nopțile lungi de filaj și zilele interminabile de interogatorii generează multe secvențe ilare.
O mare contribuție o au și accentele fistichii, britanice, puternice, care parcă imprimă o tentă nobiliară dialogurilor.
Dar See how they run este, la urma urmei, și un interesant „crime movie‟, nu neapărat inteligent din cale afară, dar scris cu simț de răspundere, nu se ia el prea în serios, dar ne pune în fața unei enigme delicioase și ne face în permanență cu ochiul, parcă încercând să ne pună pe calea cea bună.
Ca de obicei, trebuie multă atenție la amănuntele din film, pentru că nimic nu este întâmplător și fiecare indiciu contează la final.
Uneori nu este deloc subtil, sunt momente în care am exclamat: „Aha, m-am prins ce vrei să faci‟ și am făcut cu ochiul ștrengărește la ecran.
Lipsa acestui subtilități strică un pic din frumusețea finalului pentru că, dacă sunteți atenți, și nu prea aveți cum rata asta pentru că este ușor de intuit, veți afla mult mai devreme deznodământul din See how they run.
🏆 See how they run – Verdict
Filmul nu este nici pe departe vreo capodoperă în domeniu, premisa este de mult fumată și răsfumată, dar See how they run are un scenariu bine închegat care, chiar dacă nu-i deloc original, a dus la o peliculă destul de reușită.
Bine, nu este lipsit de anacronismele neintenționate și de adaptarea la vremurile moderne deoarece avem personaje de culoare în poziții importante, ceea ce la vremea respectivă nici gând de așa ceva, dar hai, treacă meargă.
Și dacă vă duceți la film, vă rog să îmi elucidați dilema asta, să fiți atenți la dată, am impresia că ziua de 31.03.1953 s-a desfășurat de 2 sau 3 ori.
Parcă așa îmi aduc aminte, au citit dimineața ziarul datat 31.03.1953, apoi a trecut noaptea, ba chiar două nopți (una de băute, alta în pârnaie), dacă nu mă înșel, iar finalul din See how they run a avut loc în seara aceleiași zile de 31.03.1953.
În fine, nu are prea mare importanță, mă leg și eu de nimicuri.
See how they run este un film simplu, cinstit, drăguț, distractiv, o satiră bine asezonată cu multe glumițe, cu o distribuție principală aleasă pe sprânceană, iar aceste ingrediente au dus la o producție care pe mine m-a făcut să-i cumpăr 8 bilete.
(4 / 5)
