Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți
Related Articles
Sursa de inspirație pentru Thinner a fost regele groazei, Stephen King.
Filmul a fost lansat în anul 1996 și n-a avut deloc succesul scontat.
🎬 Thinner – Premisă
Billy (Robert John Burke – BlacKkKlansman) este un avocat cu oarece succes, tocmai câștigând un caz greu care i-a adus niscai faimă.
Acasă are o soție drăgăstoasă care pune biciul pe el să slăbească pentru că Billy se apropie de forma geometrică de oval.
Nu prea merge cura curentă, că el înfulecă de mama focului toate bunătățile culinare.
Însă întâlnirea inopinată și contondentă cu o șatră de … țigani îi provoacă belele și mai mari decât are.
Ceea ce pare la prima vedere o minune, începe să slăbească cu mult spor, se transformă într-o cursă fulgerătoare spre o moarte rapidă.
Nu, nu este vorba de o dietă minune, așa că Billy caută cu disperare să scape de blestemul abătut pe capul său.
💭 Thinner – Comentariu 🍿
Îmi cer scuze din capul locului dacă este cineva jignit, dar nu o sa adaptez denumirea ofensatoare de țigan, am decis să păstrez intactă viziunea autorului, chiar dacă este perimată moral.
Închid această mică paranteză și revin la filmul care nu este cine știe ce.
Întreaga șmecherie pe care se bazează este prezentarea vizuală a efectelor avute de blestemul pus de bulibașa șatrei asupra câtorva „albi de la oraș‟ care, între noi fie vorba, și-au meritat soarta.
Efectele speciale care redau slăbirea exagerată a lui Billy sunt mai degrabă amuzante decât de groază.
Dar măcar schimbarea sufixului din supra în sub al cuvântului ponderal este destul de terifiantă ca idee, pentru că realizarea lasă de dorit.
Trecerea de la cutremurul ambulant la anorexia demnă de podiumul de modă este frapantă și putea fi cu adevărat potentă dacă și departamentul financiar ar fi atras mai mulți sponsori.
Totul se bazează pe costume și măști, dar având în vedere bugetul micuț, nu pot să condamn filmul pentru efectele destul de ilare.
Cred că mare parte din cașcaval a fost consumat pe haleala pe care Billy o îngurgitează aproape în fiecare scenă, mâncare care nu pare de recuzită pentru că o mestecă și înghite.
Sau poate chiar interpretul lui Billy este un actor bun și mimează excelent.
În rest, Thinner nu are ceva anume care să mă fi captivat pe deplin, confruntarea dintre albul șucărit că a fost păcălit de niște țigani și șatra care se face dispărută în permanență nu este atât de tensionată pe cât mi-aș fi dorit.
Poate elementul care mi-a tăiat cel mai mult apetitul pentru această peliculă a fost prezența unor personaje dizgrațioase la nivel comportamental.
Și aici îi bag în aceeași găleată, să nu fac discriminări, și pe țiganii care se răzbună prea dur, și pe albii nenorociți care se spală pe mâini de niște fapte ilicite doar pentru că sunt comise asupra unor oameni care în opinia lor nu contează.
Cu riscul de a părea misogin libidinos, am rămas gură cască la ecran pentru că aș fi dat și eu o monedă personajului Gina (Kari Wuhrer – Sharknado).
Ce să facă ea cu moneda? Ei bine, dacă urmăriți filmul veți afla.
Sunt câteva secvențe spre final care arată efectele blestemelor în fază terminală, deci este posibil să oripileze privitorii care leșină în grădină la vederea unei șopârle.
Din punctul meu de vedere este prea puțin pentru a îngrășa așa cum se cuvine interesul pentru produsul final.
Nu a ajutat nici faptul că aproape toate personajele care au partituri mai stufoase, adică nu se rezumă la câteva replici răzlețe, sunt ființe neplăcute pentru care nu am simțit vreun dram de simpatie.
Plus că deznodământul este realizat după o rețetă mult prea uzată și n-a adus deloc un imprevizibil care să condimenteze finalul.
N-am idee cine-s actorii ăștia care se perindă în prim-plan, i-am recunoscut ușor doar pe Michael Constantine (My big fat greek wedding), chit că avea un chintal de machiaj pe față, și pe însuși Stephen King, dar într-un rol minuscul.
🏆 Thinner – Verdict 👍 sau 👎
Păcat că scenariul este subnutrit din punct de vedere intelectual și nu se screme să vină cu ceva competent care să garnisească ideea de bază care mustește a potențial.
Mă cam oftic că o asemenea idee a fost abordată în 1996 și nu acum când tehnica ar fi permis o reprezentare grafică adecvată care să facă multă cinste scrierii lui King.
Îi lipsește intensitatea care ar fi trebuit să însoțească o asemenea premisă și scenariul este mai degrabă comic decât serios.
Adică oamenii nu acționează corespunzător într-o asemenea situație, parcă le-a furat Dumnezeu mințile și iau cele mai stupide decizii în loc să raționeze logic pentru că viața lor depinde de asta.
În fine, l-am bifat și pe ăsta, dar este prea subțire și nu m-a convins să-i mulțumesc cu „sărumâna‟ pentru masă după cele 5 deserturi pe care le-am halit.
(2,5 / 5)
