Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți
Related Articles
De Ziua Națională am fost să văd în avanpremieră filmul Vasile și Naveta Spațială, prima comedie SF românească. Așa au proclamat autorii.
Dar SF nu vine de la Science Fiction, ci de la Să Fraierim spectatorii.
🎬 Vasile și Naveta Spațială – Premisă 📖
La fel ca în Superman, o navă spațială ajunge pe Pământ și din ea iese un extraterestru.
Acesta este chitit să cucerească măcar o planetă, pentru a câștiga respectul semenilor săi.
Din păcate pentru creatura humanoidă cu furtun în cap, aterizează unde nu trebuie, într-o pădure de lângă un sat unde principala activitate este producerea ilegală de pălincă, iar pasiunea supremă este consumatul ei.
Pentru Vasile (Alin Panc) se anunță vremuri grele, s-a eliberat postul de primar și el vrea să candideze. Doar că depunerea candidaturii nu are nevoie de semnături, ci de 230 de litri de pălincă.
Și lui i s-a stricat cazanul. Noroc că naveta spațială arată fix ca un cazan, așa că o rechiziționează pentru a face pălincă.
Grămăjoara de celule verzi nu acceptă asta și se metamorfozează în Văru’ Săndel, dorind să-și recupereze mijlocul de transport.
💭 Vasile și Naveta Spațială – Comentariu 🍿
😬 Un început promițător… pentru un eșec
Ce pot să zic din prima? Probabil este ceva de laudă dacă menționez că ăsta NU a fost cel mai prost film pe care l-am văzut în aceeași zi de 1 decembrie.
E și asta o ispravă, ținând cont că Vasile și Nava Spațială este incredibil de prost.
Nu-mi vine să cred că după atâtea proiecte falimentare calitativ, trilogia Pup-o, mă!, Secretul lui Zorillo și Transilvanian Ninja, trupa asta marșează pe același tip de umor expirat și ofensator pentru satul românesc.
În primul rând, umorul se bazează eminamente pe prosteală fizică, adică pe strâmbături, scălâmbăieli, grimase și schimonoseli.
Nu mai e amuzant de câteva decenii să-i vezi pe unii cum fac fețe-fețe, de parcă ar fi constipați cu mingi de baschet.
În al doilea rând, ideea lor de comedie pune satul românesc într-o lumină proastă.
🧠 Satul românesc caricaturizat grosolan
Toate personajele rurale se comportă de parcă ar fi fost lobotomizate cu lopata după ce a fost folosită la golirea fosei septice. În traducere țărănească: a veceului din fundul curții.
Bărbații, de la popă la primar, sunt bețivi olimpici, campioni neîntrecuți la proba de țoi pe minut.
De asemenea, femeile sunt sexualizate din cale afară, reduse la stadiul de fufe proaste care vor să ajungă bine manipulând bărbații cu ajutorul nurilor.
Or fi aceste portretizări făcute cu intenție curată și în spirit hâtru, dar tot de porc rămân. Nu mai suntem în anii ’80–’90 să ne hlizim la decolteuri și să râdem la îngurgitări de cantități industriale de alcool.
Vreau să cred că am evoluat dincolo de stadiul de cercopiteci care se scarpină în fund și apoi își duc degetele la nas să le miroasă, crezând că adie miasmă de trandafiri.
📝 Scenariu neglijent și plin de greșeli de logică
Scenaristul filmelor, pentru că același Salex Iatma a regurgitat acest film, dar și câteva din seria Pup-o, mă!, fie are ceva împotriva femeilor, fie este misogin.
Ce pot să zic? Mă bucur că aici femeile măcar nu mai sunt abuzate sexual sub pretextul tradiției, ca în mizerabilele filme Pup-o, mă!
În rest, Dumnezeu cu mila, este un sictir ce nu s-a pomenit în modul neîngrijit cum este scrisă povestea, fără nici cea mai mică atenție la detalii. Oameni buni, nici la poster nu s-au scremut să folosească diacritice corecte.
Îi fac o mică lecție administrativă scenaristului, s-o știe pe viitor. În România, satele nu au primar. Nu se alege primar pentru sat, ci pentru comună.
Și dacă tot sunt la acest capitol, domnul Iatma să mai bage la cap că la școală, în timpul orelor, elevii au și ei pe bănci o carte, un caiet, un creion, un penar, ceva care să dea impresia de școală.
Aici nici urmă de așa ceva, se simte că totul este un platou de filmare, nu există nici cea mai mică urmă de autenticitate în construirea firului narativ.
💻 CGI slab, AI prost integrat și actorie discutabilă
Cât despre efecte speciale?f Unele scene sunt realizate cu un AI deficitar, măcar Jude în Dracula l-a folosit dinadins prost, aici atât s-a putut.
Iar integrarea elementelor CGI în mediul real s-a realizat fără cap.
Există un fel de sondă rotundă care se plimbă nestingherită printre săteni și, deși nu este invizibilă, nimeni nu o vede, nu are umbre, nu are reflexii, este evident că a fost adăugată în post-producție și atât.
Nu m-ar fi deranjat acest aspect tehnic, ducă-se, ăsta este nivelul actual, dacă măcar povestea era cel puțin decentă.
Dar nu mai pot cu Văru’ Săndel care se strâmbă non-stop, indiferent de rol, crezând că este amuzant.
Sau cu Alin Panc, care își scuipă replicile într-un dialect greu spre imposibil de înțeles: vorbește într-o neinteligibilă cu accent și tendințe spre onomatopee.
Partea SF durează doar puțin, până când se transformă creatura verde în Săndel, apoi filmul se reduce la o serie de clișee jignitoare, deloc amuzante, și la un calup infinit de reclame ale sponsorilor.
🛒 Reclame fără rușine + o singură glumă bună
Cineaștii autohtoni au trecut de mult pragul nesimțirii din acest punct de vedere, nu se mai sinchisesc să pară că se chinuie să le integreze natural.
Pur și simplu, în acest film, la un moment dat, acțiunea se oprește brusc pentru ca unul dintre personaje să ne prezinte cu lux de amănunte ce produse românești găsim în oferta unui mare lanț de supermarketuri.
Măcar aici Vasile și Naveta Spațială câștigă un punct pentru singura glumă la care am râs. Și-au dat și ei seama că au întrecut orice măsură cu reclamele și au băgat o poantă meta pe acest subiect.
Gluma principală, cea legată de numele personajelor, variații ale lui Vasile, se ofilește rapid prin repetitivitate, mai ales că este copiată din francezul RRRrrrrrr!
Hai să închei, totuși, într-o notă pozitivă. Se mai și cântă în film, dar se cântă folclor autentic românesc. Așa că la acest capitol, producția se prezintă chiar bine.
Dincolo de melodii, sunetul este vraiște și neuniform, uneori vocile sunt acoperite de zgomotul ambiental, dar asta este o problemă clasică și, aparent, iremediabilă în filmul românesc.
🏆 Vasile și Naveta Spațială – Verdict 👍 sau 👎
După ce că filmul este praf și pulbere, cei din spatele campaniei de promovare au dat dovadă de un mahalagism cocălăresc ieșit din comun.
Nu știu cine se află în spatele paginii dedicate filmului, dar are nevoie urgentă de câteva lecții elementare de comunicare.
Nu este posibil să răspunzi ca ultimul meltean unor comentarii, indiferent de tonul folosit de oameni.
Într-adevăr, unele comentarii erau total deplasate, dar să te cobori la nivelul lor și să răspunzi cu aceeași monedă? E de noaptea minții, mai ales când vorbim de o pagină de FILM care vrea să se promoveze. Nu se face asta, este o regulă sfântă în domeniu.
Până și sfatul meu de a renunța la tonul agresiv a fost întâmpinat cu un răspuns tupeist, de om care nu deține bazele PR-ului. Păi așa vreți să atrageți lumea la cinema?
Mă rog, între timp postarea respectivă a fost ștearsă, semn că măcar au priceput ceva din ce le-am transmis, dar răul a fost deja făcut.
Nu am mai comentat la verdict nimic despre film, pentru că nu mai am ce. Poate să mai zic că nu există consistență când vine vorba de puterile extraterestrului.
O dată preia amintirile persoanei pe care o reproduce, știind exact cine e și ce are de făcut, altă dată nu, neavând habar pe ce lume e sau cum îl cheamă pe respectivul.
Așa este filmul în întregimea lui: o harababură incoerentă și lipsită de haz.
Ca să vă faceți o idee despre cât de bun e filmul, după cinci minute de la startul lui, trei persoane au părăsit sala. După jumătate de oră, încă două au cedat.
Nu inventez, poate confirma Gen Filme, pentru că l-am pedepsit să vadă cu mine această capodoperă.
Trailer
