Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți
Related Articles
🎥 TOP 5 FILME ROMÂNEȘTI RECENTE (fără premii la festivaluri internaționale și fără comedii jenante)
România face filme. Unele ajung la festivaluri și se întorc cu premii de-ți trebuie trei rafturi să le pui. Altele… mai bine rămâneau pe hard disk.
Am decis să fug de două extreme:
❌ filmele românești care atrag atenția doar prin festivaluri și le urmăresc numai jurații;
❌ comediile românești de duminică, gen „hai să mai scoatem un sequel ca să tragem de nervii publicului”, care umplu sălile, dar îți omoară neuronii.
Așa că am pregătit un top cu 5 FILME ROMÂNEȘTI RECENTE, bune de văzut, fără să îți afecteze IQ-ul și fără să te facă să fugi din sală, filme care stau demne, pe picioarele lor, fără să aștepte validarea juriilor sau a glumelor cu „bulă” rostite de un arab.
🎬 1. Luca (2020) – regia Horațiu Mălăele
Luca este un tânăr care fuge din România post-revoluționară în speranța împlinirii visului american.
Avem de-a face cu o dramă psihologică apăsătoare care capătă tente de thriller, unde trauma trecutului și incertitudinea viitorului îi transformă viața într-un coșmar lucid.
Mălăele reușește să ofere o atmosferă sumbră, cu un personaj rupt între două lumi.
Este și filozofic-metafizic pe alocuri, prezentând un conflict intern între ceea ce vrem să fim, poftele noastre recurente, și soarta nemiloasă care nu este interesată de dorințele hălcii umblătoare, ci are drumul ei implacabil pe care nu-l putem deloc devia pentru a se alinia cu placul nostru.
Dacă te-ai săturat de filmele despre revoluții cu aceleași lozinci reciclate sau de comediile cu influenceri care joacă mai prost decât butoiul cu murături de anul trecut, dă-i o șansă.
🕵️♂️ 2. Neidentificat (2020) – regia Bogdan George Apetri
Un detectiv își transformă ancheta într-o obsesie personală. Sună clișeu? Nu și aici.
Filmul îți livrează un thriller polițist noir, cu accente de film de autor, unde polițistul e mai corupt decât suspecții.
O investigație despre un incendiu suspect se transformă într-o spirală de paranoia și violență latentă.
Este un film intens, plin de surprize și serios, o investigație polițienească alambicată, dar care se transformă în cu totul altceva pe parcurs.
Am și uitat că urmăresc un film românesc; parcă era scos din blenderul nebun al maeștrilor thrillerului de peste ocean și Coreea de Sud..
Probabil este filmul românesc cu cea mai bună tensiune din ultimii ani. Fără metafore forțate și fără așteptări de festival.
✝️ 3. Miracol (2021) – regia Bogdan George Apetri
O călugăriță dispare. Un polițist cinic investighează. Până aici, scenariu clasic, nimic ieșit din comun.
Numai că Miracol îți servește două filme într-unul: unul al inocenței și credinței, celălalt al brutalității și disperării.
Este genul de film care nu-ți oferă răspunsuri pe tavă și îți cere să-l mai rumegi câteva zile după vizionare.
Misterul este la fiecare pas, totul fiind învăluit într-o mantie care acoperă premisa, fără a o proteja de necazuri, iar creierul turat la maximum îți sugerează un deznodământ inevitabil de rău augur.
Parcă ești aproape de adevăr, dar și atât de departe în același timp.
Dacă este să fiu criptic, Miracol este atât de complicat, încât devine foarte simplu, dar simplitatea lui naște o groază de complicații.
🎹 4. Urma (2019) – regia Dorian Boguță
Când un pianist celebru dispare fără urmă, un detectiv intră într-un joc psihologic care aduce aminte de cele mai bune thrillere.
Urma este una dintre cele mai plăcut surprinzătoare producții românești. De ce? Pe cât de elegantă vizual, pe atât de apăsătoare în mesaj: descoperim în spatele succesului artistului o lume de relații toxice, obsesii și adevăruri incomode.
Pentru mine este un film bun, fără dantelăriile artistice specifice producțiilor simandicoase cu aere de intelectualitate elevată. Este o peliculă înfiptă cu picioarele în zona comercialului, dar fără sacrificii multe la nivel cerebral.
Îmi era dor de un asemenea film, unul bazat pe o investigație sisifică și metodică, una care pare să nu ducă nicăieri, dar care pas cu pas dezvăluie o poveste plină de grozăvii într-o familie aparent obișnuită.
🏥 5. Să nu ucizi (2018) – regia Gabi Virginia Șarga & Cătălin Rotaru
Inspirat dintr-un caz real care a zguduit România, și degeaba a zguduit-o, filmul spune povestea unui chirurg care refuză să se conformeze neregulilor și mizeriilor din sistemul medical.
Un film social curajos, care arată fără menajamente cum corupția și indiferența omoară, la propriu. Sună cunoscut, nu? Da, pentru că trăim zi de zi în țara asta care nu pare capabilă să se schimbe, indiferent de cine e la guvernare și cine e președinte.
Nu e un film ușor de digerat, dar exact de aceea trebuie văzut. Are o combinație de dramă, revoltă și realism pe care nu ai cum s-o ignori. Nu-ți place ce vezi, dar ești conștient că te-ai confruntat cu asemenea situații.
🎯 Concluzie
Într-o țară în care comediile facile fac sălile să vuiască, iar filmele de festival se uită singure pe canapea, există totuși un teritoriu de mijloc care merită descoperit.
Cele cinci titluri de mai sus arată că România poate livra cinema solid, intens și actual, fără etichete pretențioase și fără glume obosite.
Nu sunt filme perfecte, dar sunt filme sincere, făcute cu nerv, cu pasiune și cu respect pentru public.
Și, până la urmă, asta ar trebui să conteze cel mai mult: să ieși din sala de cinema simțind că n-ai pierdut timpul, ci ai câștigat o poveste care merită spusă mai departe.
Tu le-ai văzut? Care ți-a plăcut cel mai mult?
Sau ce alte filme românești recente merită intrarea în clubul „nepremiaților de calitate”?
