Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți
Related Articles
Gata mister Nolan, te-am luat în colimator și te scot la tablă încă de la grădiniță cu primul tău film, Following din 1998.
🎬 Following – Premisă
În debutul său regizoral, Nolan ne prezintă un tânăr șomer, plictisit din cale afară, sictirit de sine însuși, care nu prea are ce face în micuțul său apartament.
Pentru a-și diversifica activitățile inexistente, Young Man, îi zic așa, deși are un nume în film, se gândește el că ar fi interesant dacă ar începe să urmărească lumea pe stradă.
De unde și titlul de Following.
Nu urmărește pe nimeni anume, își alege la întâmplare țintele și devine umbra lor pentru cea mai mare parte a zilei.
Toate bune și frumoase, pare că omul se distrează tocindu-și pingelele pentru a afla detalii despre persoanele complet necunoscute pe care a pus ochii, unde se duc, unde muncesc, unde locuiesc, ce mănâncă sau la ce activități pline de fut..ilitate se dedau.
Însă ceva trebuie să se întâmple în film să devină interesant și pentru spectator, nu?
Ei bine da, problemele lu` Ăsta Tânăr încep când persoana urmărită nu mai este una la întâmplare și victima își dă seama că este cineva pe urmele sale și îl confruntă pe Young Man.
💭 Following – Comentariu
Producția abia trece de 60 de minute, deci cu mare indulgență poate fi considerată una de lung metraj.
Și mai este și alb negru. Că atât a putut Nolan pe atunci, nu îi răsturna nimeni camioane cu sute de milioane de dolari că era un necunoscut.
Se observă cu ochiul liber că Following a fost făcut pe buget de un meniu KFC, Nolan fiind aici aproape de toate, scenarist, regizor, cameraman.
Dar nu contează aspectul tehnic, ci povestea în sine.
Încă din fragedă pruncie Nolan demonstrează că este un mare talent pentru că, deși este greu de urmărit, alb-negru și cu granulația cât pumnul, Following are un fir narativ care te prinde în cârligul lui.
Acum îmi dau seama de unde i-a venit inspirația pentru Memento sau Dunkirk, obsesia lui Nolan pentru a prezenta evenimentele alandala, într-o cronologie spartă-n bucăți și reasamblată aleatoriu pentru că Following se prezintă la datorie fără o ordine temporală clară.
Ah, și cum să trec cu vederea premonițiile lui Nolan?
Pe ușa apartamentului Tânărului nostru apare cât se poate de clar logo-ul lui Batman, iar pe unul din personaje îl cheamă Cobb.
Coincidență sau Nolan fu vreun pui de Mama Omida ghicitoare în cadre și pixeli?
În fine, trag și eu de timp să umplu rândurile pe aici, că nu vreau să mai divulg ceva din poveste pentru că este, așa cum anticipam, una complicată și cu răsturnări de situație.
Nu pentru că ar fi ceva imprevizibil din cale afară, ci ca urmare a alegerii cineastului de a prezenta povestea într-o cronologie inexactă, că dacă pornea cu începutul și se termina cu finalul nu ar mai fi fost atât de interesant acest film.
Fiind pus în temă de viitoarele producții ale lui Nolan, știam că lucrurile nu-s ceea ce par la prima vedere, dar simplitatea imaginilor m-a păcălit și am lăsat garda jos, crezând că nu se va petrece nimic captivant.
Deși totul transmite o senzație de amatorism, ceea ce și este, dacă este s-o spunem pe aia dreaptă, Following ne demonstrează că dacă ai talent și un fler pentru poveste poți face un film interesant pe aproape nimic.
Aparent, Following a costat 6.000 de dolari, iar filmările au avut loc în apartamentele celor implicați în producție, fără prea multe aranjamente și recuzită, ce au avut la dispoziție, aia au băgat în film.
Mi-au sărit în ochi și câteva mici discrepanțe în continuitate, dar doar aduc aminte de ele, nu i le input lui Nolan.
Nu este cazul să vă chinuiți să identificați actorii, că n-au explodat la Hollywood, cel care-l joacă pe Young Man a mai apărut în roluri de figurație prin filmele lui Nolan, precum Tenet.
Actorul din rolul lui Cobb nici nu este actor, că este singura lui prezență în acest domeniu, iar blonda fatală, Lucy Russell, a avut o prezență mai pregnantă în domeniu, poate o recunoașteți din Without remorse.
🏆 Following – Verdict
Pentru un debut regizoral atât de frugal, Following se prezintă nemaipomenit de bine la capitolul poveste, Nolan reușind să transforme o banalitate narativă într-un film incitant prin simpla amestecare a scenelor.
Nu pot scrie că-i o capodoperă în adevăratul sens al cuvântului, că și eu sunt la fel ca filmul, alandala, urmărind producțiile lui Nolan cum am pus ochii pe ele, nu în ordine cronologică.
De aceea tertipul folosit aici pentru prima oară de Nolan era deja cunoscut de mine și am avut senzație de deja-vu.
Așadar, înainte de a da spargerea finală și a mă trimite la alte treburi, am să aleg să-l urmăresc pe Following de 8 ori.
(4 / 5)
