
M-am infiltrat la cinema în timpul săptămânii școlii verzi pentru a vedea Gata oricând! Eroii de la Podul Jiului.
Că altfel nu am avut cum.
🎬 Gata oricând! Eroii de la Podul Jiului – Premisă
Suntem în anul 1916 și în Târgu Jiu patrula de cercetași tocmai s-a îmbogățit cu un reprezentant proaspăt, Grigore.
Amicul său, frate de sânge, Aristică, mai are ceva tuleie de crescut pentru a obține cravata roșie de cercetaș.
Însă adolescența lor este brusc stopată de invazia germană.
Cine să apere orașul de inamicii care se apropiau cu repeziciune?
Bărbații erau plecați pe front, armata era blocată în alte lupte, iar în oraș au rămas femeile, copiii, bătrânii și un amărât de comisar, Popilian (Liviu Cheloiu).
Fără arme, fără soldați, fără nimic util întru apărarea gliei, oamenii se organizează așa cum pot și se pregătesc de un război despre care nu credeau că le va poposi în prispă.
💭 Gata oricând! Eroii de la Podul Jiului – Comentariu 🍿
Filmul este unul de război și redă un eveniment istoric destul de puțin cunoscut pe scară largă în țara noastră.
Toată lumea știe de Oituz, Mărăști și Mărășești, că am învățat din cărțile de istorie. Dar de Târgu Jiu prea puține se cunosc.
Ei bine, Gata oricând! Eroii de la Podul Jiului aruncă lumină asupra acelei scurte, dar intense confruntări care a fost de mare folos României în război.
Producția pare mai degrabă una educativă, nu degeaba este proiectată elevilor, că dacă n-au chef de citit, măcar să învețe istorie din filme care sunt, cât de cât, fidele realității.
Și Gata oricând! Eroii de la Podul Jiului pare destul de bine documentat când vine vorba de a reda cât mai fidel evenimentele respective.
Dar să nu aveți impresia că este un film de război din ăla crunt, sângeros, dramatic din cale afară, cu mațe pe caldarâm și sânge pe pereți. Nu, nu-i Saving private Ryan.
Mai degrabă pare un fel de Cireșarii mai modern, fiind concentrat pe adolescenții care se vor maturiza instantaneu când neamțul le bate-n poartă cu tunul.

Pe alocuri chiar este amuzant, redând viața de atunci, una simplă, dar onestă, cu ocheade aruncate fetelor, un furtișag de tărie, o glumiță între prieteni.
Astea sunt lăsate deoparte când vine vorba de apărarea patriei.
Nu că ar fi un film excesiv de patriotard, să te îndemne să iei arma-n mână, dar prezintă un spirit civic adevărat, unul care nu are nevoie de ordine lătrate pentru a face ceea ce trebuie.
Deși nu exagerează prin dramatism lacrimogen și nici nu face prăpăd în rândul personajelor principale, filmul ne arată cât de ușor se poate schimba viața unei națiuni.
Acum te tăvălești prin fân cu sufletul pereche, ca a doua zi să te ascunzi prin același fân de inamicul care-ți dorește doar moartea.
🏆 Gata oricând! Eroii de la Podul Jiului – Verdict 👍 sau 👎?
Nu pot fi prea dur cu producția cam frugală din punct de vedere tehnic, nici cu actoria destul de șubredă a unor interpreți care nici măcar nu au pus piciorul pe un platou de filmare până atunci.
Am apreciat sufletul filmului, unul făcut cu pasiune din dragoste de țară.
Și simți imediat asta încă de la primele cadre bucolice care parcă îți nasc dorința de a te muta la țară, în sânul naturii.
Probabil filmul va trece pe sub radarul majorității, nefiind deloc trâmbițat așa cum ar trebui.
Mie însă mi-a plăcut combinația asta de Amintiri din copilărie cu cele câteva secvențe, chit că-s cam fleșcăite, de război.
Iar povestea pe care o prezintă parcă ar merita mai multă notorietate pentru că ea a făcut posibile celelalte acte de eroism ale Armatei Române.
Aparent, dacă atunci cădea Podul Jiului, eram kaput în război.
Prin urmare, pun accent mai mult pe partea sentimentală decât pe cea tehnică și îi încarc și eu filmului vreo 8 flinte ruginite.
(4 / 5)
Trailer:
Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți