Nominalizat la Oscar pentru cel mai bun film și cel mai bun scenariu adaptat, Women talking este o dramă care se întinde pe durata a 100 de minute.
🎬 Women talking – Premisă
Plasat într-o comunitate religioasă care refuză modernismul, cel puțin în gândire, Women talking ne duce-n sânul unui grup de femei, acel grup având o decizie greu de luat.
Sătule de atâtea abuzuri sexuale nocturne și după ce au aflat că sunt lăsate gravide de către bărbați, nu de către fantome venite din iad, ele ripostează.
Dar răbufnirea lor nu va trece nepedepsită așa că femeile trebuie să se hotărască rapid ce au de făcut.
Și se pun pe vorbit. Câteva zile dacă am socotit bine.
Și mai ce? Încă niște vorbit.
💭 Women talking – Comentariu
Adaptat după un roman, filmul se prezintă mai mult ca o piesă de teatru.
Nu o să pic în capcana întinsă de această peliculă, că am mirosit că vrea să scoată misoginul din mine. Adică sper să rezist din a face remarci cu tentă malițioasă.
Acțiunea, și sunt mărinimos când scriu asta, are loc aproape majoritar într-un hambar unde s-au adunat toate cucoanele să-și decidă viitorul.
Că doar de ce să acționeze imediat, alegând varianta cea mai coerentă, logică și sigură? Nu, ele trebuie să discute non stop, sporovăind vrute și nevrute.
Caracterizarea cea mai bună a lui Women talking nu o pot face eu, că nu-s în măsură, dar a făcut-o filmul.
Așa că, fără alte pălăvrăgeli, Women talking este:

Expresia fetiței din dreapta era fix a mea urmărind Women talking.
Filmul este crunt, absolut crunt, din punct de vedere al dialogurilor pretențioase și încărcate de cuvinte pompoase, dar goale de conținut.
Scenariul vrea să pară interesant, dar nu reușește decât să cadă într-un ridicol absurd, având niște replici din astea care ar trebui să trezească fascinație în rândul privitorilor, dar pică-n derizoriu.
Nu o să citez din film, dar pot să inventez niște aiureli în stilul celor pomenite gen: Oare poți să-ți sincronizezi râgâitura să aibă aceeași viteză ca flatulația?
După vreo 40 de minute am clacat la nivel nervos, am oprit filmul și l-am reluat a doua zi.
Știam din start că nu este pentru mine, deoarece titlul este unul dintre cele mai oneste, descriind la perfecție ceea ce se întâmplă, 100 de minute cu femei vorbind. Și atât.
Măcar de vorbeau ceva interesant, dar sunt niște platitudini simandicoase, fără sens și fără conținut mustos.
Într-adevăr, subiectul abordat este unul devastator și vechi de când lumea, și merită toată atenția noastră, dar alegerea modului de dezbatere este una foarte nefericită.
Nu sunt sigur, dar aș putea paria că nici femeile nu ar rezista la tot filmul văzut dintr-o bucată.
Din când în când discuția deraiază mai ceva ca trenurile autohtone, în timpul unor dezbateri înflăcărate se trezește câte una să ne povestească despre caii săi.

Nici măcar nu are vreo legătură cu realitatea, chit că la început suntem atenționați că totul este născut din imaginația femeilor, filmul este departe de a fi verosimil.
Pentru niște doamne analfabete, lipsite de educație, care nu știu deloc să scrie sau să citească, vocabularul lor este unul incredibil de bogat și vast.
Aveam impresia că asistam la o conferință a celor mai celebri filozofi din toate timpurile, nu la o adunare a unor dudui care se iscălesc toate cu X.
Și asta este una din găluștile pe care nu le-am înghițit, aia mai mică.
Există și alta, de data asta imensă, dar n-o să mă mai leg de ea pentru că are treabă cu tematica woke a zilelor noastre.
Având în vedere conceptul de trai al acelei comunități, este absolut imposibil ca acel element pe care îl las neidentificat să fie acceptat în rândul habotnicilor.
🏆 Women talking – Verdict
Filmul nu are aproape nimic atractiv pentru un emanator de testosteron. Am înțeles urmărind Women talking cam ce simt femeile când sunt forțate să urmărească vreun film cu Van Damme sau Scott Adkins în care de bază sunt pumnii și nimic altceva.
Imaginea este ștearsă din punct de vedere coloristic, predomină un gri murdar, totul este static, aproape că mi se făcuse poftă de o mână de fân la cât timp am petrecut în acel hambar.
Nici actoria nu-i mare scofală, chiar dacă distribuția este una de zile mari.
Le regăsim pe Frances McDormand (Three billboards outside Ebbing, Missouri), Jessie Buckley (The lost daughter) sau Rooney Mara (Nightmare Alley).
Ele au în total 11 nominalizări la Oscar din care 4 concretizate în statuete.
Bine, adevărul este că 8 nominalizări și cele 4 premii sunt trecute în dreptul lui Frances McDormand.
Nu m-a impresionat nici la acest capitol pentru că interlocutoarele își tot schimbă părerea de la un minut la altul, acum vor ceva, imediat se răzgândesc și vor cu totul altceva.
Acum fac referire doar la nivel cinematografic, să nu se interpreteze altfel.
În ziua în care am terminat Women talking am văzut și EO și pot spune că un măgar prin lume a fost mai interesant decât niște femei discutând.
Ăsta este un film făcut cu un singur scop în minte, să ia premii, n-are pasiune, n-are zvâc, are doar dialog ce se vrea elevat și este o momeală imensă pentru Academie.
Mi-au plăcut doar două elemente narative, dar ele intră în categoria spoilerelor, așa că tac mâlc, însă ele mă fac să-i împletesc 4 codițe filmului.
(2 / 5)
Trailer:
Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți
Ce caută un transgender într-o colonie de menoniți???
Singurul bărbat bun este un bărbat de tipul „cățeluș”, ultrasensibil, pe care-l ceartă femeile că vorbește neîntrebat și pe care tot ele îl jignesc, făcându-l ‘a two bit teacher and failed farmer’.
Nu cred că se supără nimeni pt spoilere la un astfel de film..
A fost mai rău decât mi-am imaginat c-o să fie.
Da, ala era elementul neidentificat la care ma refeream. Adica aia erau atat de inchisi la minte incat tratau femeile in halul ala, le tineau analfabete si fara drepturi, dar au acceptat ca una din ele sa devina barbat? Come on!!!!!
Mai lasa-ma sa-ti recomand un film: As bestas (The Beasts), castigatorul de la Premiile Goya 2023.
L-am văzut deja de săptămâna trecută că s-a nimerit să fiu în București, altfel îl pupam doar la TV. Zilele astea îl urc.
Fain, l-ai vazut la cinema. Eu l-am vazut acasa, nu sta mai bine nici Brasovul la distribuit filme..
Pff, a si aparut acasa? Abia l-au lansat la noi in cinema.
Apoi daca la Brasov e greu cu distribuția de filme, eu ce sa mai zic la Târgoviște.
A aparut, ca la francezi a intrat pe ecrane in iulie 2022.
In Brasov sunt 2 multiplexuri si tot sunt unele filme pe care nu vor sa le aduca. Se intampla mai rar, dar s-a intamplat cu As bestas.