The Toxic Avenger

admin 10/10/2025 Acțiune Leave a comment

După doi ani de zăcut prin beci, The Toxic Avenger a văzut lumina zilei.

🎬 The Toxic Avenger – Premisă 📖

Povestea este simplă. Winston Gooze (Peter Dinklage – Dexter: Resurrection) e un îngrijitor bolnav și deprimat, care lucrează într-o companie coruptă.

Descoperă că e pe moarte, sistemul îl calcă pe cap, iar când un accident cu deșeuri toxice îl transformă într-un monstru diform, dar foarte puternic, decide să curețe orașul cu mopul și pumnii.

Cam asta e. Doar că, între intenție și execuție, ceva putred s-a scurs din butoi.

💭 The Toxic Avenger – Comentariu 🍿

Să ne înțelegem: nu mă așteptam ca filmul să fie Shakespeare cu supereroi.

Dar mă așteptam la un spectacol dement, o combinație de sânge, ironie și kitsch care să-ți scoată creierul pe nas și să-ți smulgă un „măcar a fost distractiv”.

Din păcate, The Toxic Avenger, în varianta cinematografică, nu este chiar acolo.

E un produs care pare prins la mijloc între două lumi și nu reușește să aparțină niciuneia.

Filmul nu știe ce vrea să fie. Pe de o parte, încearcă să păstreze spiritul Troma, cu scene grotesc de violente și gaguri vulgare.

Pe de altă parte, vrea să fie și un comentariu social despre corupția corporatistă, marginalizare, boală, sistemul care te strivește.

Rezultatul? Un amestec inconsistent, unde satira se pierde în exces de gore, iar scârboșenia nu mai e amuzantă, pentru că scenariul e prea ocupat să transmită un mesaj moralizator.

Poate așa e și în benzi desenate, nu mă pronunț, că nu consum așa ceva, cert e că nu prea mi-a plăcut amestecul ăsta de tonuri.

În mare parte, nu este decât un film cu un supererou pus pe fapte mari, doar că arată hidos din cauza substanței toxice care l-a hărăzit cu puteri supraomenești.

🎥 Regia și ritmul

Regizorul-scenarist Macon Blair încearcă, dar se simte că e prins între două dorințe: să facă un film Troma modernizat și să ofere ceva serios.

E ca atunci când vrei să faci o glumă și să ții o lecție de morală în același timp: nu râde nimeni, nu învață nimeni.

Ritmul e dezechilibrat, iar scenele lungi alternează cu explozii de violență care par lipite cu bandă adezivă.

💥 Efecte și umor

În ceea ce privește efectele speciale avem un mix ciudat. Unele efecte practice și machiajul au șarmul lor. Sunt urâte, scârboase și intenționat exagerate. Perfect.

Pe urmă vine CGI-ul, care strică tot. Arată ieftin, neterminat și rupe complet imersiunea.

La rândul lui, umorul este practic inexistent. Ori se pierde în sânge, ori în dialoguri care încearcă să fie inteligente, dar nu reușesc.

Când vezi un mop folosit ca armă letală și nu ți se pare amuzant, e clar că scenariul a ratat poanta.

🌆 Atmosferă și decor vizual

Dar nu e totul mâzgos în film. Dacă e ceva ce lui The Toxic Avenger îi reușește cu adevărat, e atmosfera.

Orașul ăla putrezit, scăldat în lumini verzui, cu străzi care arată de parcă ar fi fost spălate cu acid sulfuric, emană un farmec sordid.

Totul pare contaminat: oamenii, clădirile, aerul însuși. Macon Blair are simț vizual aparte și știe să creeze o lume care respiră toxicitate, una unde gunoiul e mai viu decât locuitorii.

În spatele efectelor exagerate, există o textură urbană recognoscibilă, un univers care miroase a rugină, plastic topit și moralitate în descompunere.

În unele momente, filmul pare o combinație între RoboCop și The Crow, în universul Batman al lui Tim Burton, cu un filtru industrial și o melancolie mizerabilă care te face să crezi, pentru o clipă, că poate, doar poate, povestea are un suflet.

🎭 Actorii

Peter Dinklage e un actor mare 😉, nimic de zis. A dus în spate roluri care păreau imposibile. Dar aici pare pierdut.

Ca Winston cel umil, e credibil. Dar ca Toxic Avenger, vocea lui gravă, pusă pe un corp mascat și butaforic, produce un comic involuntar.

Nu pentru că ar fi amuzant intenționat, ci pentru că nu se potrivește. Parcă vezi un teatru prost sincronizat cu un cosplay ieftin.

Apropo, cireașa de pe tort este Elijah Wood (The Monkey). Transformarea lui într-un soi de Joker-Penguin la mâna a doua e efectiv penibilă.

Machiajul e exagerat, dar fără stil, și totul pare un costum de Halloween mai scump. N-are nici carismă, nici emană nici amenințare reală. E doar o caricatură care forțează un „uite ce nebun sunt eu”.

Singurul care pare să se distreze este Kevin Bacon (Tremors). Face pe miliardarul psihopat și, deși e ridicol, măcar o face cu poftă.

Problema e că rolul lui e scris superficial, e un bogătan malefic generic, fără nimic memorabil, ca mulți alții.

Să nu uit de Jacob Tremblay (The Life of Chuck), care e degeaba în film. E doar de decor, un copil-minune care bifează prezența, dar nu aduce nimic relevant.

🏆 The Toxic Avenger – Verdict 👍 sau 👎

Era aproape să fie decent, dar varianta din 2025 încearcă să dea acestui univers toxic un strat de seriozitate care duce la pierderea esenței: prost gustul amuzant. Aici e doar prost gust.

E un film care nu-și găsește publicul: prea serios pentru fanii Troma, dar prea grotesc pentru audiența generală.

Actorii mari nu salvează nimic, efectele sunt amestecate, umorul lipsește, iar mesajul social e livrat cu subtilitatea unui mop plin de sânge.

Nu e un eșec total, are câteva imagini și momente care mi-au trezit atenția, dar nu destule ca să-mi rămână în minte.

În loc să fie un spectacol absurd, e doar un experiment obosit, un reboot făcut din inerție, fără curajul de a fi cu adevărat toxic.

Am să-i cumpăr cinci butoaie cu substanță verde, poate dacă mă scald în ele, devin și eu supererou.