Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți
Related Articles
Scoatem artileria grea în această franciză, deoarece apar și sub-titlurile în numele filmelor, nu doar cifre seci. A fost dorința lui mister Cruise.
Așadar, Mission: Impossible 4: Ghost protocol a fost lansat în 2011, fiind regizat de Brad Bird (The incredibles 2), băiatul cu animațiile.
🎬 Mission: Impossible 4 – Ghost protocol – Premisă
Avem parte de-o nouă aventură globalistă marca Ethan Hunt.
Acum îl regăsim pe spionul nostru american cel mai drag dosit într-o pârnaie rusească din motive imputabile sau nu lui, dar necunoscute nouă.
Ethan nu prea mai are mulți purici de făcut pe acolo pentru că o nouă echipă, printre care îl regăsim și pe Benji (Simon Pegg – Shaun of the dead), pune la cale evadarea lui Hunt.
Însă nu pentru a-l trimite în cine știe ce croazieră de vacanță, ci pentru că o nouă amenințare, duh, plutește deasupra lumii.
De data asta avem de-a face cu un neicușor care umblă după bombe.
Și nu din alea botoxate și siliconate, ci din alea cu multe radiații pe sute/mii de ani, adică niscai nucleare cu care vrea să arunce omenirea în epoca de piatră, să o ia prostimea de la cap cu progresul tehnologic.
Este bine știut faptul că în toată lumea asta doar Ethan Hunt (Tom Cruise – Edge of tomorrow) este capabil sau, mai bine zis, nebun să se înhame la o asemenea misiune.
Alături de Benji, Jane (Paula Patton – Warcraft) și Brandt (Jeremy Renner – Arrival), Ethan se îmbarcă într-o nouă misiune imposibilă.
💭 Mission: Impossible 4 – Ghost protocol – Comentariu 🍿
Deși a apărut la doar 5 ani distanță de Mission: Impossible 3, filmul de față arată de milioane.
Se simte o discrepanță imensă în tehnologia folosită, o dovadă și a saltului spectaculos făcut în lumea reală în acest domeniu, chiar dacă uneori efectele speciale computerizate par mai șubrede.
Povestea se desprinde de metehnele primelor filme, ba chiar este un pic și meta.
Elementul care m-a iritat de-a lungul primei trilogii, folosirea excesivă și leneșă a măștilor, aici dispare (chiar se glumește pe tema asta), forțând astfel personajele, prin intermediul scenariului, să apeleze la metode noi de a rezolva anumite situații dificile.
Ca atare, scenariul este unul mai inteligent, cu răsturnări de situație la care nu mă așteptam, iar povestea, chiar dacă nu-i originală, că de bombe nucleare sunt sătul, este bine ticluită și m-a gâdilat toți porii cinefili.
Este clar că Mission: Impossible 4: Ghost protocol joacă în alt eșalon valoric față de precedentele filme, mai ales față de Mission: Impossible 2 și Mission: Impossible 3, nu are deloc momente plictisitoare, deși durează binișor peste 2 ore.
Ne plimbă prin toată lumea, din Rusia în Emiratele Arabe Unite, din Dubai în India.
Și asta aduce o diversitate extraordinară peisajelor și regizorul este expert în a ne prezenta imagini unice care scot la iveală aroma culturală a fiecărei zone geografice în care se găsesc la un moment dat personajele.
Că tot am adus aminte de Dubai, nu am cum să nu pomenesc despre acțiunea fantastică din film.
Cu un Tom Cruise nebun de-a binelea (of, scientologia asta), cascadoriile sunt delicioase și periculoase în același timp, nu de puține ori m-am trezit cu un nod în gât urmărind peripețiile potențial fatale la care se deda spionul, scena cu Burj al-Arab fiind deja legendară.
Dar nu este singura de acest gen, filmul face de rușine tot ce a însemnat acțiune în prima trilogie.
Ne inundă cu secvențe care de care mai extravagante, cam cum a făcut saga The fast and the furious în adițiile recente, dar fără să fie greu de înghițit.
Nu se sare prea mult cu calul peste obstacolul realismului, chiar dacă sunt personajele cam rezistente și totul se rezolvă la ultima secundă, acțiunile la care se dedau, deși par imposibile la prima vedere, sunt realizabile.
Plus de asta, are confruntări în locații relativ noi, pe care nu le vezi prea des în filme (precum parcarea sofisticată din Mumbai), fapt ce accentuează senzația de originalitate.
Bine, să nu mă ia valul (de nisip) de tot, sunt momente ridicole în care tehnologia este mult prea SF și unele instrumente folosite te fac să zâmbești pentru că îți dai seama că n-ar funcționa în lumea reală.
Dincolo de asta, filmul este fabulos pe partea de acțiune, mai ales că fiind Tom Cruise în cea mai mare parte prezent pe ecran, și nu o dublură, regizorul a avut la dispoziție o mai mare libertare de mișcare cu camera.
Ne-a arătat totul în plin, fără tertipuri de editare și unghiuri ciudate din care nu vedeai nimic.
Are și multe momente în care omagiază atât filmul original, dar și serialul care a reprezentat sursa de inspirație a acestei francize.
M-a băgat și în cămara cu emoții, pentru că dezvăluirile au un impact atât de puternic și personajele au niște conexiuni între ele la care nici nu te gândești încât sentimentele curg de la sine, fără să le forțezi în vreun fel.
🏆 Mission: Impossible 4 – Ghost protocol – Verdict 👍 sau 👎?
Filmul este frumos din toate punctele de vedere.
Are o simetrie aproape matematică, locațiile sunt pline de culoare și de personaje pestrițe și diferite.
Doamnele radiază și sunt definiția eleganței mortale și domnii emană valuri de masculinitate potentă.
Actorii sunt potriviți în rolurile interpretate și comedia inserată pe alocuri (fără să exagereze) este eficientă.
Nici nu știu ce să-i reproșez acestui Ghost protocol, este aproape la fel de bun ca favoritul meu din această serie de până acum, Fallout.
Poate lipsa unui personaj negativ memorabil și câteva erori mai flagrante de continuitate să tragă un pic în jos filmul, dar altfel n-am ce comenta.
Astfel, Ghost protocol se poziționează pe locul 2 ca film favorit în franciza Mission: Impossible și eu mă ofer să-i generez 9 coduri nucleare.
Mai vreți să zic ceva de coloana sonoră? Mai bine vă invit să o ascultați.
(4,5 / 5)
