Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți
Related Articles
Din păcate, deși provine din peninsula scandinavică, Dancing queen nu este un film biografic despre ABBA.
🎬 Dancing queen – Premisă 📖
Mina este o fetișcană de 12 ani, să zicem obișnuită, chiar dacă este oleacă durdulie și ți-ar aplatiza fluierul piciorului dacă te calcă din greșeală.
Rupe cu învățătura, că dacă nu-i populară, cu ce altceva să se remarce, nu?
Totul se schimbă când apare Făt Frumos, ED Win, un mare dansator de care Mina se amorezează atât de tare încât dă audiții să intre în trupa lui.
Și, deși habar n-are de dans, este acceptată. Asta ar trebui să fie o bucurie pentru ea, dar îi cauzează numai necazuri.
💭 Dancing queen – Comentariu 🍿
Filmul este unul pentru copii, nici nu am fost atent că am cumpărat bilet pentru o versiune dublată și am nimerit peste o sală plină de puradei gălăgioși.
Apropo de dublaj, până și aici a ajuns analfabetismul funcțional?
Cum mama naibii să traduci „look into each other`s eyes‟ ca „uitați-vă unul în ochii la altuia‟?
În fine, asta nu are treabă cu filmul, dar nu a fost singura eroare de acest gen și m-au sâcâit gogomăniile astea care sunt o altă dovadă că nivelul de inteligență al umanității scade și tot scade.
Cât despre poveste, este una clasică și banală, cu aceleași eterne povețe care sunt relevante pentru orice generație care se crede mai cu moț decât anterioara.
Doar că aici scenariul este adaptat modernității în care stima de sine crește odată cu numărul de abonați, iar popularitatea se măsoară în likeuri.
Așadar, povestea, oricât de șablon este, are lucruri importante de spus despre superficialitatea extremă care a pus stăpânire pe societatea noastră.
Pe lângă cele menționate anterior, filmul se ia la trântă și cu comportamentele toxice ale celor cu mintea încă fragedă, dar și cu nepăsarea părinților care rezolvă educația cu un telefon sau o tabletă.
Subiectele abordate sunt destul de serioase, de la schimbarea fizicului pentru a face pe plac cuiva și până la înfometare pentru a fi în formă pentru ceva ce nici nu contează, filmul chiar este dramatic pe alocuri.
Își păstrează tonul jovial pentru că este plin de personaje copii, dar desfășurarea acțiunii este una cu schepsis, una pe care adulții ar trebui s-o priceapă.
Dincolo de acest aspect narativ sobru, în film se exersează și se dansează mult pe muzică hip-hop, dar nu vă imaginați coregrafii de excepție, ci la nivel de 12-13 ani.
Bine, sunt mai bune decât reprezentația olimpică marca Raygun, dar asta oricum nu spune prea multe, și o râmă în convulsii ar reuși niște scheme mai bune.
🏆 Dancing queen – Verdict 👍 sau 👎?
În ciuda lipsei originalității, povestea reușește să fie proaspătă pentru că vorbește direct unei generații tinere care se regăsește în pielea personajelor.
Pot fi trase învățăminte utile de către ambele tabere, de aceea nu o să fiu prea dur cu filmul.
Ce-i drept, m-ați prins cu mâna-n borcanul cu bomboane, nu degeaba se numește pelicula Dancing queen, legendara piesă a celor de la ABBA este cântată de 2 ori.
O dată într-o formă reinterpretată care nu mi-a plăcut și o dată în versiunea originală care m-a făcut praf.
Există și un fir narativ secundar emoționant care are șanse bune de a înlăcrima privitorii, mai ales că este vorba despre o temă morbidă.
Să închei un pic enigmatic, deși nu-s deloc subtil, am să dau un sfat preluat din film: nu căuta în depărtare ceva ce deja ai aproape.
Hai că nu-i chiar rău acest Dancing queen, pe mine m-a și înduioșat cu una dintre melodiile mele preferate, așa că am să-i cumpăr baterii pentru 7 walkie-talkie.
(3,5 / 5)
