Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți
Related Articles
A Big Bold Beautiful Journey, iată un titlu de film care te pune serios la treabă în a-l pronunța.
🎬 A Big Bold Beautiful Journey – Premisă 📖
Sarah (Margot Robbie – Barbie) și David (Colin Farrell – In Bruges) se întâlnesc la nunta unui prieten comun, doi străini care par că n-au nimic în comun în afară de faptul că se simt oarecum pierduți în viața lor.
O mașină de închiriat și un GPS cu funcții bizare îi aruncă într-o călătorie care seamănă mai mult cu o excursie prin propriile fantome decât cu un „road-trip” relaxant.
Fiecare destinație îi duce spre episoade din trecut, momente decisive care i-au format, traume mai mult sau mai puțin ascunse și regrete care nu pot fi șterse cu o simplă apăsare de buton.
Dar magia mașinii nu e despre a repara ce a fost, ci despre a înțelege cum acele clipe definesc prezentul și cum le pot da curajul de a trăi altfel.
Întrebarea care plutește peste tot: poți să mergi înainte dacă nu ai avut curajul să privești înapoi?
💭 A Big Bold Beautiful Journey – Comentariu 🍿
⏳ Ritm și structură
Spre deosebire de film, nu vă irosesc timpul cu floricele stilistice. Este o producție care mizează mai mult pe metaforă decât pe logică.
Povestea este incoerentă până la exasperare, iar finalul nu face altceva decât să adâncească și mai mult haosul narativ.
Ce se petrece în film ar fi avut sens doar dacă era explicat într-un singur fel. Asta gândeam când îl urmăream, dar m-am înșelat.
📚 Comparativ
Pe hârtie sună poetic o călătorie prin memorie, cu opriri în momente bine alese. Așa a fost The Life of Chuck.
Doar că aici rezultatul este departe de capodopera lui Mike Flanagan.
Părea un desert cu un nume sofisticat, dar care la prima înghițitură are gust de frișcă banală de la supermarket.
🔄 Repetiții și lentoare
Din păcate, ritmul este înfiorător de lent. De fapt, lent nu este cuvântul potrivit, ci redundant. Scenariul putea fi redus cu 50% dacă erau eliminate repetițiile enervante.
Nu exagerez, la un moment, într-o discuție înflăcărată, titlul filmului este repetat de șase sau șapte ori.
Și cum nu este unul scurt, uite așa au trecut cu greu momente interminabile care au vrut să fie artistice, dar au generat doar iritare.
💡 Idee vs. execuție
Tocmai aici este marea problemă a peliculei, pleacă de la o idee excelentă, care se putea transforma într-un film melancolic și meditativ, dar transpunerea ei pe ecran lasă mult de dorit.
Nu doar că se repetă obsesiv anumite replici sau bucăți întregi de dialog, dar sunt și rostite atât de lent, încât simți că o secundă durează o veșnicie.
Îți dă senzația că fiecare secvență trebuie să fie un „moment de revelație”, dar după al șaptelea monolog despre cum trecutul ne definește, deja mă întrebam dacă nu puteam sări direct la ultima destinație.
E genul de film unde știi exact în ce direcție merge povestea, dar scenariul se preface că te surprinde.
🎭 Titlul analizat
Și aici e paradoxul: filmul se cheamă A Big Bold Beautiful Journey.
Big? Da, în sensul că are ambiție.
Bold? Mai degrabă timid, pentru că nu are curaj să iasă din tiparul clasic al poveștilor terapeutice.
Beautiful? Estetic, da, e frumos, dar frumusețea asta e atât de calculată încât pare mai degrabă o prezentare PowerPoint a unei agenții de turism decât emoție cinematografică reală.
👩🎤 Actorii
Margot Robbie și Colin Farrell sunt, evident, alegeri de afiș mare.
El, cu aerul lui de om obosit, perfect pentru un personaj care n-a reușit să treacă peste propriile eșecuri. Încearcă din răsputeri să dea densitate rolului, dar parcă se lovește de pereți invizibili.
Ea, cu acea combinație de fragilitate și eleganță, pregătită să plângă frumos în ploaie. E frumoasă în cadre și reușește să aducă fragilitate, însă personajul ei rămâne unul șablon.
Problema e că scenariul, prea sec, le dă replici care sună mai mult a telenovele de după-amiază decât a dialog între doi oameni reali.
La final, ai impresia că ai privit doi actori mari jucând într-un film mic, dar care se preface că e mare.
📸 Imagine și muzică
Nu pot să neg însă că vizualul te prinde. Kogonada știe să filmeze cadre care ar putea fi puse direct pe Instagram, cu lumini care îți dau impresia că universul întreg așteaptă să înțelegi ceva profund.
Imaginea este acompaniată de o muzică superbă, așa că măcar din punct de vedere tehnic nu am ce reproșuri să-i aduc filmului.
🎟️ Public țintă
Dacă ești genul de spectator care adoră să fie purtat prin peisaje frumoase și metafore explicite, filmul poate să-ți dea senzația că ești la o ședință de terapie emoțională în sala de cinema.
Dacă însă vrei personaje cu carne, dialoguri care să respire și o poveste care să nu-ți explice obsesiv ce trebuie să simți, o să ieși cu gustul amar al promisiunilor neîmplinite.
🏆 A Big Bold Beautiful Journey – Verdict 👍 sau 👎?
E genul de film care promite o odisee emoțională, dar se blochează în propriul GPS narativ.
Ambiția vizuală și coloana sonoră îl ridică peste linia de plutire, dar scenariul îl trage în jos spre banalitate. E frumos de privit, dar greu de iubit. Îți dă impresia de importanță, dar îți lasă puțin de simțit.
Dacă mai ești și obosit când îl urmărești, cadența de metronom a replicilor repetate s-ar putea să te adoarmă mai eficient decât Moș Ene cu un flacon de somnifere.
Ar fi putut fi o călătorie memorabilă, dar care rămâne un album foto cu peisaje frumoase și oameni care vorbesc prea mult despre viață, fără s-o trăiască.
O să încerc să deschid la întâmplare șase uși, cine știe, poate voi nimeri unele cu amintiri emoționante, așa cum a fost și în film, dar pe care nu le-am pomenit, să fiți surprinși.
(3 / 5)
Trailer
