Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți
Related Articles
Hôhokekyo tonari no Yamada-kun, nah, jucați-o p-asta.
Hai să vă scutesc de un chin, este vorba despre My neighbors the Yamadas, o producție marca Ghibli.
🎬 My neighbors the Yamadas – Premisă
Probabil o să mențin cât mai scurt acest capitol dedicat poveștii.
Nu pentru că sunt lipsit de imaginație (nu mai mult decât de obicei), ci pentru că nu sunt cine știe lucruri de spicuit despre ceea ce se petrece în această animație.
Din titlu reiese că în prim-plan se află familia Yamada, vecinii cuiva.
Ai cui? N-am cui. Pardon, n-am habar, că nu am priceput asta.
Și pe parcursul celor circa 100 de minute petrecute pe Netflix am asistat la diverse mici aventuri, pățanii, interacțiuni, snoave și fabulații în care au fost implicate personajele.
💭 My neighbors the Yamadas – Comentariu 🍿
Pe Netflix filmul apare drept 10+, ceea ce mi se pare absurd având în vedere contextul.
După ce l-am urmărit, mai degrabă este invers, fiind recomandat celor care au cel mult 10 ani pentru că este o peliculă prea de copii.
Și asta datorită (zic datorită că poate este de bine pentru cei mici, dar pentru mine ar fi din cauza) stilului de animație extrem de rudimentar la suprafață.
Este unul prea minimalist, aduce fix cu desenele animate de pe DuckTV, postul TV pe care îl lași pornit să liniștești bebelușii. Nu mă întrebați de unde știu.
Dacă era mai simplist de atât, s-a ar fi transformat într-o aglomerație de mâzgălituri neinteligibile.
Ce este drept, are un farmec aparte, nu pot să arunc cu guma de șters la întâmplare prin desenele elementare, dar nu și când a trebuit să urmăresc o animație atât de lungă pentru o asemenea abordare.
Nu este mare diferență între scheciul colorat al unui puradel de grădiniță și ceea ce am văzut aici.
Așadar, la nivel tehnic nu am putut să rezonez cu stilul adoptat care m-a obosit repede.
Măcar povestea să fie una spectaculoasă, dă-o încolo de formă, contează produsul, dacă-i apetisant, nu mai are importanță ambalajul, ci fondul.
Ei bine, nici aici nu m-a nimerit pentru că firul narativ nu este unul fluent deoarece desfășurarea acțiunii este segmentată în mini povestioare.
Nu există o structură clasică în trei acte, ci mai degrabă o adunătură de istorisiri smulse din existența familiei Yamada.
Nu le-am găsit nici foarte amuzante și nici cine știe ce dramatice.
Într-adevăr, bunica este cea care s-a apropiat cel mai mult de sufletul meu, având multă viață, zvâc, personalitate, idei și ți le zice direct, altoindu-te verbal de nu știi ce te-a lovit.
În rest, celelalte prezențe nu sunt deloc impresionante din punct de vedere al caracterului, sunt șabloane destul de supărătoare care nu prea mai au ce căuta în filme.
Posibil ca rolul de casnică al mamei, redusă la spălătoare de vase și gătitoare de mâncare să fie o satiră bătătoare de obraz cu privire la modul în care societatea privește femeia, dar nu sunt sigur că asta a fost intenția scenariului.
Dar a trebuit să dau ceva de muncă sinapselor să nu stea de pomană, că altfel lâncezeau.
Înșiruirea de scurtmetraje ce au drept liant această familie nu a avut nimic bulversant pe palier metaforic sau simbolic.
Se mai bagă din când în când oleacă de fantezie care presară un pic de interes peste o poveste de altfel destul de seacă, dar nu-i nici pe departe la nivelul pe care îl așteptam.
Măi, că acum m-a lovit o revelație, dacă filmul este, totuși, despre viața simplă, așa cum este ea, s-o trăiești bucurându-te de orice moment?
🏆 My neighbors the Yamadas – Verdict 👍 sau 👎?
Când a pornit filmul am zic că-i drăguță partea introductivă, pură și copilăroasă, și credeam că doar asta va fi, un prolog.
Însă cum stilul nu se schimba și mergea pe aceeași direcție, mi-am dat seama că nu o să am prea multe de lăudat aici.
Este un experiment care nu a aderat la sensibilitățile mele, puteam să trec cu vederea aspectul caricatural dacă era povestea senzațională. Sau invers.
Dar nu a excelat pe nicăieri, nici măcar coloana sonoră nu m-a atins în vreun fel, chit că se termină cu o piesă celebră.
Acum ce-o fi, o fi, îmi iau papară că sunt atât de exigent și, posibil, răutăcios cu o animație, dar nu pot să-i gătesc mai mult de 5 străchini cu tăiței.
Momentan, se află pe ultimul cu Ocean waves într-un clasament propriu al producțiilor de la Ghibli.
(2,5 / 5)
