Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți
Related Articles
The last showgirl este filmul vedetă al AIFF – ediția 2025. Când scriu AIFF, mă refer la American Independent Film Festival desfășurat în perioada 6-12 iunie 2025 în București.
🎬 The last showgirl – Premisă 📖
Shelly (Pamela Anderson – Nicky Larson et le parfum de Cupidon) este o veterană a showbizului din Las Vegas, membră de multe decenii a unui spectacol de cabaret de succes, The Razzle Dazzle.
Bine, de succes pe vremuri, acum este în moarte clinică, iar injecția fatală urmează să fie administrată în câteva săptămâni, fetele primind un preaviz care le zguduie lumea.
Timpul nu are buton de pauză, iar spectacolul ei e înlocuit de un circ burlesc cu mai mult latex și mai puțină poezie.
Celelalte colege de trupă sunt tinerele, așa că se pot adapta unei lumi în permanentă schimbare, dar ce ne facem cu Shelly, care toată viața a prestat la acest show?
Vestea îi dă toate planurile peste cap, nu are bani puși la saltea, despre pensie nici nu poate fi vorba și niciun angajator nu o mai bagă nimeni în seamă la vârsta ei matusalemică în acest domeniu.
💭 The last showgirl – Comentariu 🍿
Ca izvor narativ, filmul are multe în comun cu The substance, ambele producții abordând subiectul femeilor din industria divertismentului care au trecut de prima tinerețe.
🪞 Reflecție – Femei invizibile după vârsta de 50 de ani?
Dacă pelicula semnată de Coralie Fargeat a ales ruta furiei, cea de față, regizată de Gia Coppola, merge pe melancolie și o stare de meditație existențială, fără să găsească vinovați sau să dea soluții.
Pusă față în față cu pierderea locului de muncă și neștiind să facă altceva, Shelly este obligată să-și reevalueze identitatea și scopul în viață.
Filmul gravitează cel mai mult asupra modului în care cariera și imaginea publică pot defini o persoană și cum pierderea acestora poate duce la o criză existențială.
Când ești pe baricade o viață întreagă și, subit, ți se trage preșul de sub picioare, este și normal să dai cu fruntea de betonul realității și să faci niște contuzii sociale care te derutează încât nu mai știi de tine.
👩👧 Tensiuni nerezolvate și sacrificii personale
De parcă asta nu ar fi de ajuns, Shelly are și o relație tensionată cu fiica ei, Hannah (Billie Lourd – Ticket to paradise), pe care a abandonat-o, considerând că spectacolul este mai important decât familia.
Nu am terminat cu enumerarea temelor abordate de The last showgirl, pentru că filmul analizează și costurile personale ale dedicării totale față de o carieră.
Și când asta se produce în industriile care sunt alimentate de tinerețe și frumusețe, aceste sacrificii pot afecta iremediabil relațiile personale și percepția de sine.
🎭 Pamela Anderson – Dincolo de Baywatch
Pamela Anderson este senzațională în rolul principal, iar epitetul folosit este un cuvânt prea mic pentru a descrie performanța ei actoricească.
Nu vă condamn dacă o să fiți la fel de șocați cum am fost eu. Șocul nu e că Pamela Anderson joacă bine. Șocul e cât de multă viață nespusă duce în spate.
Uită de Baywatch – aici nu aleargă pe plajă, ci se târăște prin dureri nevăzute.
Cu o fragilitate dureros de sinceră și o forță mocnită, transformă personajul Shelly într-o declarație adresată planetei: asta pățești când toată viața ai fost o imagine și nimeni nu te-a întrebat ce simți.
Nici nu pare că joacă un rol, mai degrabă se interpretează pe sine.
Anderson se dezbracă, în sfârșit, de toate măștile care i-au fost lipite pe față de-a lungul carierei. Iar sub ele, găsește ceva aproape devastator: o femeie pierdută în propriul rol.
Shelly și Pamela au 57 de ani, ambele au fost privite ca obiecte sexuale de-a lungul carierei și niciuna nu a fost luată în serios când a venit vorba să treacă la un alt registru.
🎪 O fată naivă într-o lume crudă
Ultima fată de cabaret, Shelly, este extrem de naivă, la noi ar fi fost numită prostuță.
Cu vocea ei de școlăriță prinsă cu țigara-n pauză, consideră cu tărie că participă la un spectacol de senzație, că și-a dedicat viața unui act artistic unic și că toate eforturile sale au meritat.
Realitatea este că juca într-un show privit de oameni doar pentru a vedea femei despuiate și mult sclipici.
Alături de ea, într-o partitură asemănătoare, dar secundară, apare și Jamie Lee Curtis (True lies), angajată într-un cazinou, ale cărei zile de glorie au apus, fiind retrogradată la meseria de chelneriță.
💥 Scenă de impact
Există o scenă cutremurătoare, dar deloc surprinzătoare, în care Shelly primește un pumn nemilos sub forma unui enunț care o sfâșie mai rău decât o mie de pumnale ascuțite.
Nu este greu de ghicit, este vorba despre societatea care pune valoare doar pe ambalaj. Cu cât e mai strălucitor, cu atât e considerat mai valoros, fără a mai conta ce se ascunde în spatele lui.
🎞️ Un film de atmosferă
Filmat pe 16mm, cu aspect de peliculă veche și Vegas murdar în culori stinse, The last showgirl umple sufletul spectatorului cu melancolie.
Nu arată cu degetul, nu ridică tonul, nu condamnă pe nimeni, doar evidențiază superficialitatea care a devenit de multă vreme normalitate.
🏆 The last showgirl – Verdict 👍 sau 👎?
Filmul servește ca o elegie pentru o eră apusă a spectacolelor de cabaret din Las Vegas.
Shelly este reprezentanta gărzii vechi, cea care nu se poate adapta noului și nu poate îmbrățișa alte forme de divertisment pe care ea le consideră vulgare.
Asta chiar dacă spectacolul din care face parte nu este vreun cenaclu literar. Se bazează tot pe nuditate, dar una elegantă. Așa zice ea.
The last showgirl e despre ce rămâne când sclipiciul se duce și reflectoarele se sting.
Despre mame care n-au fost mame la timp.
Despre cariere care au furat vieți.
Despre femei care, la final de drum, nu cer aplauze – ci doar să fie văzute.
Dacă aveți în minte imaginea Pamelei Anderson sub forma unei blonde prostuțe cu sânii mari, care nu știe să joace, ei bine, acest film vă va schimba complet opinia.
Nu spune lucruri noi și nici nu oferă distracție – doar dacă sunteți genul de oameni care se simt bine când îi lovește depresia, dar are ceva important de spus.
Mie, unul, mi-a plăcut, poate și pentru că m-a umflat plânsul dintr-odată, la o scenă care nu anunța deloc inundații lacrimale, de aceea am să presar sclipici pe 8 pene ornamentale.
(4 / 5)
Trailer
