Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți
Related Articles
Periplul meu prin panoplia de filme a studioului Ghibli începe cu un preambul semioficial numit Nausicaä of the Valley of the Wind.
Nu-i chiar de la Ghibli, că în 1984 studioul încă nu era fondat, dar este regizat de uriașul Hayao Miyazaki.
Așa că prezint această animație pentru că este atașată acestui studio.
🎬 Nausicaä of the Valley of the Wind – Premisă 🕮
În universul din acest film trecut-au o mie de ani de când omenirea a feștelit-o.
Cât să mai suporte și natura o asemenea specie distructivă interesată doar de propriul bine indiferent pe cine calcă în picioare?
Așa că natura s-a răzvrătit fatalist, aproape exterminând umanitatea care s-a retras în locații izolate unde otrava din atmosferă încă nu a ajuns.
Un asemenea loc este Valea Vânturilor unde adolescenta Nausicaä își face de cap, aventurându-se în zone periculoase.
Fără a mai defrișa inoportun premisa, mai menționez că viața îi este dată peste cap când un trib dușman dă năvală în vale cu scopul declarat de a aduce pace acolo unde deja există pace.
Sună cunoscut, nu?
💭 Nausicaä of the Valley of the Wind – Comentariu 🍿
Deși este o animație realizată într-un stil care acum pare rudimentar, în mod clar filmul nu este pentru copii.
Nu mi-a venit a crede cât de încărcată de simboluri este producția și ce satiră acidă și virulentă se poate ascunde sub ambalajul colorat al acestui anime.
Subtilitatea nu este punctul forte al peliculei, sunt extrem de clare metaforele trase în tușe grosolane care acuză societatea actuală.
Scriu actuală pentru că nu s-a schimbat nimic față de ce era acum 40 de ani în ceea ce privește partea care ține de ecologie.
Triburile care se perindă prin film sunt reprezentări ale urbanului care acaparează hulpav tot mai mult și ale ruralului care este ciuntit inexorabil de lăcomia progresului industrial.
Nu lipsesc nici trimiterile, la fel de clare, către apetitul insațiabil al nostru pentru construirea unor felurite arme capabile să ne radă de pe suprafața pământului, aici fiind luată în colimator în special bomba atomică.
Dincolo de aceste aspecte sociale pe care animația bate toba la nivel narativ, filmul este incredibil de imaginativ când vine vorba de vizual.
Aveam impresia că urmăresc un melanj de Avatar și Dune plasat într-o lume vibrantă și dezolantă simultan ca urmare a puternicelor contraste folosite.
Până și imaginea este una cu o pronunțată încărcătură filozofică și n-ai cum să nu apreciezi acest aspect.
Este un tur de forță, o demonstrație a potenței creatoare din spatele acestui geniu artistic deoarece universul imaginat este unul original.
Emană o atmosferă de medieval futurist în care avem și un arhaic de nestrămutat reprezentat de construcții și costumații specifică secolelor trecute, dar și un modernism SF cu mașinării sofisticate de zbor și alte asemenea gadgeturi la care abia visăm.
Conflictul care stă în centrul acestei animații este unul complex, incredibil de complex pentru un film normal, darămite pentru o asemenea realizare care, din păcate, este cumva luată în derâdere, fiind considerată un gen ușurel, pentru copii.
Surprizele ne așteaptă după fiecare dună bătută de vânt și la fiecare cădere de spori otrăvitori încât nu mai știi cui să-i oferi încrederea totală.
Desigur, excepția este Nausicaä, ea este elementul de nezdruncinat, personajul eroic pe care te poți baza, dar în rest habar n-ai dacă interacțiunile cu ceilalți se vor termina în râsete sau boceală.
Nici nu am apucat să comentez pe seama altor vietăți care sălășluiesc în această lume, de la drăguțul Teto care-ți topește inima până la colosalii ohmi care distrug totul în calea lor.
Animația nu se ridică la standardele cu care Ghibli ne-a obișnuit, un lucru de înțeles pentru că este doar începutul, de aceea nici atenția la detalii nu este la cele mai înalte cote.
Pe la început Nausicaä are cu ea ceva de importanță vitală cu un gabarit deloc de neglijat raportat la mărimea ei, se urcă pe un planor, nici urmă de acel element, ajunge la destinație, hop, apare ca prin minune respectivul obiect.
Știu că este o chestie ce ține mai mult de cârcoteală, dar mi-a sărit în ochi ca o mare eroare de continuitate.
Un alt aspect care m-a bulversat un pic, nici nu știu dacă este de bon ton să-l menționez, este modul destul de indecent în care Nausicaä este uneori prezentată grafic.
Deși este doar o adolescentă, i se văd des anumite părți corporale care sunt ascunse în mod normal de lenjeria intimă.
Chiar mă trezisem la un moment dat îndemnând-o să pună o izmană pe ea, că prea stă cu dosul la vedere și încă nu are vârsta necesară să solicite abonamente pentru asta.
🏆 Nausicaä of the Valley of the Wind – Verdict 👍 sau 👎
Animația excelează la nivel inovativ al vizualului, dar povestea este una clasică în care sunt trase niște semnale de alarmă cu privire la starea deplorabilă în care aducem planeta din cauza lăcomiei noastre.
Îi lipsește elementul emoționant pe care îl așteptam de la o producție marca Ghibli, sunt momente triste în film, dar nu au reușit să mă răscolească prea mult și am rămas destul de arid în suflet.
Ritmul nu este atât de fluent pe cât doream, se mai împiedică din când în când, durata fiind cam lungă pentru ceea ce vrea să transmită, are aproape 2 ore.
Cu toate că mesajul transmis este unul clar și răspicat, scenariul este destul de îmbârligat pentru a-ți menține atenția alertă, dar fără să devină confuz pe parcurs.
Știu că aerul curat este greu de găsit, în schimb cel poluat este peste tot, așa că trebuie să-mi cumpăr 8 măști filtrante că altfel îmi omor plămânii cu otravă.
(4 / 5)
