Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți
Related Articles
Filmul regizat de Gore Verbinski, Good Luck, Have Fun, Don’t Die, are un titlu coșmar pentru SEO.
Dar trebuie să mă descurc cu el, pentru că n-am ce face. Românii l-au tradus Noroc, ura și la gară.
🎬 Good Luck, Have Fun, Don’t Die – Premisă
Filmul începe într-un loc cât se poate de banal: un local de cartier din SUA. Lumea își vede de mâncarea din farfurie și swipe-urile de pe telefon.
Nimic spectaculos. Până când apare un tip care susține că vine din viitor.
Personajul interpretat de Sam Rockwell (Moon) intră în scenă cu aerul cuiva care a mai trecut prin asta de foarte multe ori. Pentru că… exact asta s-a întâmplat.
El spune că omenirea urmează să fie distrusă de o inteligență artificială și că singura șansă de salvare este să intervină înainte ca lucrurile să scape complet de sub control.
Am mai auzit asta, nu?
Problema este că misiunea asta nu funcționează din prima. Nici din a doua. Nici din a cincizecea. De fiecare dată când încearcă să schimbe cursul evenimentelor, lucrurile o iau razna și trebuie s-o ia de la capăt.
💭 Good Luck, Have Fun, Don’t Die – Comentariu
🎞️ O idee veche, dar încă eficientă
Ideea de buclă temporală nu mai este de mult o noutate în cinema. După Groundhog Day, Hollywoodul a descoperit că poate mulge la nesfârșit acest mecanism narativ.
Au venit filme ca Edge of Tomorrow sau seriale care au tot jonglat cu ideea de a repeta aceeași zi până când personajele nimeresc varianta corectă.
Așadar, producția de față nu intră în categoria celor originale. Dar ce mai este original la Hollywood, în particular, și în filme, în general?
Nu contează neapărat originalitatea, ci cât de inventiv este pusă în practică o anumită idee.
În Good Luck, Have Fun, Don’t Die, conceptul este folosit într-o manieră mai relaxată, mai haotică și, uneori, surprinzător de amuzantă.
De fapt, hai s-o zic pe aia dreaptă, să nu mă mai învârt în jurul cozii. Filmul este o țăcăneală totală. Și me gusta mucho.
🎭 Sam Rockwell, salvatorul epuizat
În centrul poveștii stă Sam Rockwell, un actor fabulos, care pare născut pentru roluri de tipul ăsta. Are exact combinația aceea de nervozitate, sarcasm și energie ciudată care face personajul credibil.
Nu joacă eroul clasic din filmele SF, ci un tip care pare deja epuizat de câte ori a încercat să repare aceeași situație.
Și aici filmul câștigă mult. Personajul lui nu mai are entuziasmul salvatorului de lume. Are o mină sictirită și aerul unui om care a văzut de prea multe ori cum totul se duce de râpă.
Deși e sătul să tot repete aceeași placă acelorași oameni în aceeași bodegă, trebuie s-o facă, altfel degeaba se întoarce în trecut.
Practic, este un fel de Terminator pozitiv, dar epuizat, care este nevoit să reia aceeași zi în speranța că va nimeri, la un moment dat, combinația corectă.
🎥 Verbinski în elementul lui
Regizorul Gore Verbinski nu este un cineast plictisitor. Chiar și atunci când filmele lui sunt inegale, să fiu blând, ele au întotdeauna ceva recognoscibil: un amestec de imaginație vizuală, umor absurd și o plăcere evidentă de a se juca cu tonul poveștii.
Aici face exact asta. Filmul nu se aruncă într-o atmosferă sumbră de „apocalipsă iminentă”. În schimb, tratează situația cu un soi de ironie.
Lumea ar putea fi distrusă de inteligența artificială, iar salvarea depinde de câțiva oameni care, la început, nici măcar nu par genul capabil să schimbe un bec ars, darămite istoria.
🧠 Povești personale într-o lume defectă
Scenariul m-a ținut captiv, ca TikTokul care-ți aruncă la nesfârșit clipuri interesante. Mi-a plăcut abordarea cu aduceri aminte, care ne prezentau povestea celorlalte personaje.
Fiecare dintre ele a avut de suferit de pe urma unei societăți tot mai defecte, care radicalizează oamenii pe bandă rulantă, fie prin intermediul armelor, fie cu ajutorul tehnologiei.
Bineînțeles că n-o să spun în ce fel sunt afectate personajele, vă las și vouă bucuria terifiantă de a descoperi asta.
⚠️ Tehnologia, prieten sau viitor călău
Pot, însă, să menționez că filmul trage un uriaș semnal de alarmă în ceea ce privește pericolul reprezentat de avansul tehnologic.
O face exagerând efectele negative, dar dacă stau bine să mă gândesc, nu știu dacă sunt atât de exacerbate pe cât par la prima vedere. Cine știe ce ne așteaptă în viitorul apropiat.
Oricum, unele dintre ideile prezentate sunt înfiorătoare și, culmea, bine ancorate în realitatea de acum.
Conceptul reclamelor ambulante este de-a dreptul groaznic, dar nu m-aș mira ca vreun inteligent de la o companie de publicitate să-și ia notițe în timp ce urmărește filmul. Hai că am dezvăluit deja prea mult.
⚡ Ritm bun și haos controlat
Dialogurile au ritm, nu există timpi morți, iar situațiile devin din ce în ce mai absurde pe măsură ce personajul principal încearcă să găsească soluția salvatoare.
În același timp, filmul se joacă destul de inteligent cu anxietățile moderne legate de inteligența artificială.
Pe scurt: oamenii sunt dependenți de tehnologie, iar tehnologia ar putea deveni într-o zi mult mai inteligentă decât noi.
De fapt, probabil e deja mai inteligentă decât 99,99999% din populație. Avem peste tot dovezi în acest sens. Doar intrați pe Facebook la o postare cu o domniță sexy cu șase degete la o mână sau la o postare de La Mulți Ani adresată unui actor mort de peste 20 de ani și vă veți convinge citind comentariile.
🐈 Un final care o ia razna
Desigur, nu totul este perfect. Cel mai mult am de mieunat nervos pe seama actului final. Acolo lucrurile chiar o iau razna și cu greu am putut să descâlcesc informațiile primite și să fac ordine în imaginile de pe ecran.
De asemenea, unele dintre personajele secundare rămân mai mult schițate decât complet dezvoltate. Cele care nu beneficiază de micile povești de origine, să le zic așa, se transformă în carne de tun.
Dar asta nu distruge experiența. Filmul știe exact ce vrea să fie: un SF cu umor, cu o idee interesantă și cu un actor principal care ține totul în picioare.
🎟️ Un film bun cu șanse mici la public
Și, sincer, în epoca actuală plină de blockbustere umflate până la refuz cu CGI și scenarii care se iau prea în serios, o poveste care se distrează cu propriile reguli este o gură de aer proaspăt.
Din păcate, am senzația că o să fie un eșec. Chiar dacă are un buget modest, de 20 de milioane de dolari, titlul neinspirat (deși are sens în contextul filmului) și premisa ciudată vor speria oamenii.
🏆 Good Luck, Have Fun, Don’t Die – Verdict
Să nu aveți impresia că Verbinski vrea să ne bată la cap cu un tratat filozofic despre inteligența artificială. Și nici nu reinventează roata în materie de povești cu călătorii în timp.
În schimb, reușește să vină cu un amestec plăcut de umor zănatec, science-fiction și ritm alert.
Sam Rockwell face un rol excelent, iar regizorul demonstrează încă o dată că preferă să experimenteze în loc să livreze produse standardizate. Poate de asta Hollywoodul nu i-a mai dat de muncă timp de aproape 10 ani.
Nu toate ideile sunt exploatate la maximum, iar unele personaje rămân în plan secund mai mult decât ar merita. Dar filmul are suficientă personalitate încât să treci peste aceste minusuri.
Și, apropo, nici nu contează dacă o să vă placă sau nu filmul, sunt absolut convins că una dintre scenele din film va intra în topul personal de momente WTF din ultimii ani.
Trailer
