Normal

admin 4 minute ago Acțiune Leave a comment

Se numește filmul Normal, dar în mod ironic. Pentru că nu e normal.

📖 Premisă

Un șerif temporar, Ulysses (Bob Odenkirk) ajunge într-un orășel din Minnesota, numit Normal.

Pare-se că toată lumea o duce bine aici, deși nici dracu nu calcă prin această localitate micuță. De unde naiba au toți bani?

Eh, în spatele acestei povești frumoase se ascunde ceva. Primarul face înțelegeri cu Yakuza, iar prin banca orașului circulă bani murdari și, culmea, butoaie cu C4.

Doi tineri incompetenți, care n-au habar de schemă, încearcă să jefuiască banca.

Cum lovitura dă chix, șeriful se trezește în mijlocul haosului, iar de afară vine o furtună. Nu de zăpadă, ci taman ninjalăul suprem, să-și verifice comoara.

💭 Comentariu

Filmul e cam lejer în prima jumătate. În sensul că se vorbește prea mult și se face mai nimic. Doar oameni care se ceartă pe parcare, pe prețuri la magazin, pe o comandă de mâncare.

Înțeleg, construiești atmosferă, dar vorbim despre o panaramă de film de acțiune, nu despre arthouse.

⚡ Când începe nebunia

Și cum se juca plictiseala printre sinapsele mele, apare jaful la orizont. După aceea, Normal apasă accelerația ca într-o cursă de Formula 1 și nu se mai oprește până la genericul de final.

Altă viață, domnule! Când Ulysses se prinde de șmecherie și își dă seama că-i singurul fraier din oraș care a rămas cinstit, se dezlănțuie iadul.

💥 Măcelul organizat

Toți locatarii, de la ăl mai mic până la baba-n cârje, dau năvală peste el ca să-i facă rost de colivă. Așa comunitate unită n-am prea văzut prin filme.

E și Normal, cine n-ar tăbărî pe singurul intrus, care vrea să le strice bunăstarea?

Acum, nu vă imaginați că sunt toți experți în arte marțiale și figuri mortale de balet. Aici acțiunea se bazează pe arme și explozii.

Cum vorbim de un oraș american, este lesne de înțeles că au ăștia arme dosite și-n veceu. Dacă le-ar fi trimis în Ucraina ca ajutor, Putin ar fi fost pus instantaneu cu botul pe labe.

Așadar, se trage într-o fericire, iar gloanțele fac prăpăd în rândul oamenilor mai ceva decât colesterolul în combinație cu alcoolul.

Și filmul este foarte violent. Trupurile sunt penetrate de proiectile și apoi explodează maiestuos de am rămas cu impresia că o turmă de hipopotami a dat năvală într-un câmp cu pepeni.

Nu este nimic grațios în acțiune, dar este extrem de satisfăcătoare.

🎭 Minusuri și frustrări

Din acest punct de vedere, m-a dezamăgit doar Yakuza. Intră în scenă în ultimele 15 minute și o face cam de pomană.

Cam slăbuță activitatea lor, ținând cont că am tot auzit că-s niște tipi înfricoșători.

Mai e o chestie enervantă, asta chiar mi s-a părut trasă de păr. Au loc prea multe coincidențe, se petrec evenimente în lanț care se termină cu moartea brutală a câte unui nenorocit și nu am putut să înghit norocul eroului.

Parcă divinitatea i-a dat o mână de ajutor și a potrivit lucrurile ca prin magie.

😏 Umor și personaje

Filmul are un umor negru destul de bun, o ironie seacă potrivită în context. Am râs mai mult decât m-am îngrozit. Asta deși se moare la greu și în moduri sângeroase.

Bob Odenkirk e fix același din seria Nobody. Sictirit de viață, cu sarcasmul pregătit și pus pe fapte când situația o cere. Nu impresionează ca actorie, doar ne demonstrează că știe și cu pușca, nu doar cu pumnul.

Personajele secundare sunt cam inegale. Moira, barmanița (jucată de Lena Headey – Gunpowder Milkshake), e faină, are replici bune, dar este irosită. Serios, nu o aduci pe Lena să-ți joace în două scene.

Japonezii sunt de pomană, doar îți retează degetele în semn de loialitate în startul filmului, după aia funcționează pe post de balast.

🏆 Verdict

Povestea e directă: oraș corupt, bani Yakuza și măcel cât cuprinde. Nu se apucă nimeni să recite monologuri despre sensul vieții sau să ne povestească flashback-uri în alb-negru despre copilărie.

Normal e un film care știe ce e: un thriller de duzină cu actori buni, replici mucalite și un erou care nu-și dorește să fie erou.

Nu reinventează roata (de câte ori o să mai scriu asta?), nu-ți schimbă viața, dar te ține în fața ecranului 100 de minute fără să te uiți la ceas.

E decent, dar nu excelent. Are scăderi de ritm, personaje inutile și un final care se rezolvă cam ușor.