F Valentine’s Day

admin 14/02/2026 Comedie Leave a comment

Cum urăsc ziua asta inutilă, am zis să vin cu F Valentine’s Day, pentru că părea să fie în asentimentul meu.

Și F nu vine de la Fericita.

🎬 F Valentine’s Day – Premisă 📖

Gina (Virginia Gardner – F*** Marry Kill) este cel mai vehement dușman al acestei sărbători. De ce? Pentru că este născută pe 14 februarie și toată viața a fost privată de jumătate din cadouri.

Așa că nu prea le are cu iubirea, cu dulcegării, giugiuleli și alte drăgălășenii din astea.

Dar pune ochii pe Andrew (Skylar Astin), se plac reciproc și la aniversarea unui an de relație se duc în vacanță în Grecia.

Cumva Gina dă peste un cunoscut, Johnny (Jake Canavale), și lucrurile se complică.

💭 F Valentine’s Day – Comentariu 🍿

🎭 Revoltă de carton

Filmul este parșiv. Vrea să fie un fel de antidot al comediilor romantice șablon și sfârșește prin a deveni fix asta.

Cel puțin așa am dedus din titlu. Că doar nu bagi o activitate de procreare în denumire dacă nu vrei să faci o declarație controversată.

Începe binișor, cu Gina ca purtător de cuvânt al celor care nu pun botul la sărbătoarea asta artificială, inventată nu pentru celebrarea iubirii, ci în scop mercantil.

Dacă ai nevoie de o zi din an să-ți aducă aminte că trebuie să-i spui sufletului pereche că-l iubești, atunci ghici ce? Nu-l iubești.

Aversiunea ei față de inimioare m-a uns la suflet. Asta pentru primele 20-25 de minute. Apoi, F Valentine’s Day se transformă în Love Valentine’s Day, o comedie romantică banală, ca atâtea mii și mii.

📦 Previzibil până la ultima pizza

Povestea este definiția previzibilității absolute, ghicești încă de la prima cutie de pizza deschisă cum se va desfășura întreaga acțiune și cine cu cine se va cupla la final.

Există câteva momente amuzante generate de niște personaje secundare, care vor romantism în relație după câteva decenii de căsătorie, dar mereu li se pune ceva în cale.

În rest, F Valentine’s Day este destul de sec pe partea de umor sau, hai să fiu obiectiv, nu a fost pe gustul meu.

Nu m-au impresionat multiplele minciuni pe bandă rulantă, folosite pentru a inventa o întâlnire romantică fictivă între două personaje care NU erau împreună.

🧴 Perfecțiune artificială

Poate cel mai condamnabil lucru la film este că personajele nu sunt dintre cele mai simpatice.

Umblă cu fofârlica, sunt alergice la sinceritate și au o privire strâmbă, de zici că suferă de constipație în formă continuată.

O fi și de la multiplele operații estetice care le-au făcut să pară niște păpuși plastice cu defect de fabricație. Nu arată deloc ca oameni obișnuiți, ci ca modele de perfecțiune dusă la extrem.

🔥 Sexy fără scânteie

Încearcă și chestia aia care mă enervează la culme, vrea să fie sexy, dar fără să arate nimic incendiar.

Doar niște scenarii scrise cu talent pot atinge acest deziderat. Spre exemplu, indienii se pricep de minune să încingă imaginația spectatorilor fără să o dea în vulgaritate. Aici nici vorbă de așa ceva. Filmul a fost mai mult stingher decât senzual.

Chimia dintre personaje e funcțională. Atât. Nu te face să ții cu nimeni. Nu te face să suferi. Nu te face să speri. E ca un desert fără zahăr: arată bine, dar nu-ți dă nimic.

Singurul lucru pe care îl pot aprecia e că nu e complet dezastruos. Se vede că există o intenție de a spune ceva diferit, doar că intenția rămâne la nivel de idee. Execuția e cea care trage totul înapoi, spre zona confortabilă a clișeului.

Ah, și cine a fost des în Grecia se va scărpina în cap văzând peisaje din Malta prezentate ca fiind grecești.