Spaceballs

admin 09/04/2023 Comedie Leave a comment

Într-o galaxie îndepărtată, da` îndepărtată bine de tot, iaca se cocea Spaceballs.

Este o parodie după o franciză destul de necunoscută în galaxia noastră, de care a auzit doar o planetă, coaptă de mintea lui George Lucas, adicătelea Star Wars.

🎬 Spaceballs – Premisă

La cârma filmului se află Mel Brooks care a găsit un prilej prielnic să ia-n hora caterincii celebra franciză spațială.

Un imperiu malefic în slujba căruia se află Dark Helmet (Rick Moranis – Ghostbusters) vrea să șutească întregul aer de pe planeta Druidia și să-l transporte pe planeta Spaceballs care este în mare criză de aer curat.

O răpire a prințesei Vespa (Daphne Zuniga – The fly 2) este planul răufăcătorilor pentru a forța mâna regelui să le divulge combinația necesară furtului de aer neprețuit.

Dar fiți fără griji, că la datorie se prezintă, fără să rateze vreo stație de autobuz, eroul Lone Starr (Bill Pullman – Independence day).

Și nu este singur, alături de el îl avem pe ajutorul de nădejde Barf (John Candy – Home alone), care acceptă misiunea de salvare a prințesei în contul unei datorii uriașe către un anume cămătar spațial nemilos.

💭 Spaceballs – Comentariu 🍿

Uite așa se pune de-o aventură spațială epică în care cei mici și pricăjiți trebuie să înfrunte puternica și lunga (în scop compensatoriu?) navă condusă de Dark Helmet pentru a-i sălta de sub nas pe superba prințesă captivă.

Știu că este super mega hyper lăudat filmul, dar din prima a scăzut în ochii mei pentru că nu are o poveste a sa, este pur și simplu o copie a lui Star Wars, dar una făcută în stil comic.

Una este să te inspiri din alte filme și să creezi ceva original, ca Blazing saddles, alta este să plagiezi, că asta a făcut Spaceballs, și să vii doar cu câteva modificări.

Umorul este prezent la datorie, nu are rost să neg asta, personajele fiind niște caricaturi cartonate ale celor din Star Wars, de la numele fistichii până la comportamentul imatur, tembel și contrar celui cu care eram obișnuiți.

Aici ies în evidență Dark Helmet, care este total diferit comparativ cu Darth Vader, și Yogurt (Mel Brooks), un Yoda mai de gașcă, pus pe șotii, care apelează mai repede la dume copilărești decât la ziceri filozofice.

De principiu, comicul este unul mult prea infantil pentru gustul meu, dar chiar și așa au fost câteva poante care m-au făcut să iau la propriu numele lui Barf.

Mi le aduceam aminte, dar revederea/retrăirea lor tot au avut un efect ilar în interiorul meu.

M-au amuzat pățaniile lui Dark Helmet, o piticanie împiedicată și fără prea multe semințe neuronale în dovleacul cerebral.

De asemenea, au funcționat și anumite snoave meta care făceau trimitere fie la faptul că Spaceballs este un film, fie la alte producții cunoscute precum Alien, Planet of the apes sau Temple of doom.

Și acum știu de unde s-a inspirat și F9 cu scena din spațiu. Doar că Spaceballs se ia în bășcălie, iar F9 voia să ne facă să credem că este pe bune ce vedem.

Filmul este extrem de stupid și juvenil, cu replici absurde și tembele, dar totul este dinadins, așa s-a dorit a fi scenariul.

Diferența majoră față de un Blazing saddles, să-l folosesc ca exemplu, este aceea că Spaceballs nu este deloc scandalos și controversat, este mult prea cuminte pentru a genera astfel de epitete mai dure.

Dacă Blazing saddles n-are ce căuta pe lângă un cophcil în creștere, Spaceballs este recomandat lor, ăia mici fiind, de principiu, audiența majoritară a filmului.

Estetic, Spaceballs arată ieftin de tot, o altă trăsătură caracteristică imprimată filmului în mod voit, ba chiar Barf mi-a adus aminte de motanul Dănilă al lui Dem Rădulescu din filmul Veronica.

Deci cam la acest nivel se situează efectele speciale din Spaceballs.

Însă trebuie să evidențiez începutul, adică faza clasică a trecerii unei nave spațiale interminabile din filmele Star Wars.

Apăi aici nu se mai sfârșea nava, dar asta a însemnat că nava este, probabil, cea mai detaliată din câte am văzut eu în filmele SF datorită lungimii incredibile și amănuntelor diverse și minuțioase care împodobeau imensul vehicul spațial.

🏆 Spaceballs – Verdict 👍 sau 👎?

Revăzut acum, cu minte de adult, filmul nu mai este atât de amuzant pe cât mi-l aduceam aminte.

Are niște replici care vor rămâne pe vecie în istoria cinematografiei, niscai mișto-uri surprinzătoare aruncate înspre anumite filme, dar în general comicul nu-i foarte inteligent și repetitivitatea unor gaguri scade din atractivitatea punchline-ului.

Rămâne o parodie bună, una dintre cele mai bune (deși nu avem o concurență serioasă în această categorie), săltată de puținele poante cu adevărat reușite.

Simt în mine o ușoară urmă de dezamăgire, voiam să fiu mai mărinimos și mai șforțos în ridicarea osanalelor închinate lui Spaceballs.

Dacă ar fi menținut strocul glumelor reușite și nu ar fi luat apă în multe momente, l-aș fi luminat cu mai mult, dar momentan mi s-a terminat filmul și n-am apucat să-mi împodobesc mâinile decât cu 8 inele magice.

Și dacă tot am pomenit de Blazing saddles, îmi arunc singur mănușa și „challenge accepted‟.