Am poftă de disaster movies, dar am ajuns la fundul sacului, așa că m-am uitat la Nihon chinbotsu sau Sinking of Japan, un film din 2006.
🎬 Sinking of Japan – Premisă 📖
Niponilor li se termină contractul de leasing al insulelor pentru că este prognozat un cutremur mamut care va scufunda Japonia pe fundul oceanului.
Guvernul începe să conceapă planuri de evacuare, în timp ce oamenii de știință se dau de ceasul morții să găsească o rezolvare miraculoasă.
Dar ce poți face să împiedici un cutremur? Că nu poți băga un dop în plăcile tectonice. Să dezactivezi HAARP? 😊
Așa că dezastrul este iminent și de neoprit. Japonia SE VA SCUFUNDA.
💭 Sinking of Japan – Comentariu 🍿
Există un motiv bun pentru care nu am auzit de acest film până acum. Și el este simplu. Filmul este slab din aproape toate punctele de vedere.
O bună bucată din timp o petrecem în birouri secrete și săli de conferințe, unde mai-marii din conducerea țării dau dovadă de un cinism malefic.
🖼️ Arta rămâne, oamenii mor
Luați la întrebări de ce au prioritate operele de artă în fața oamenilor, răspunsul este unul pragmatic și rece:
Chiar dacă am evacua TOATĂ populația Japoniei, am salva niște morți. Poate că nu vor muri acum, dar tot vor muri, pe când arta este veșnică.
Nu zice rău nenea ministru sau ce-o fi el prin film, dar asta nu înseamnă că spusele sale nu sunt morbide și lipsite de suflet.
👥 Personaje multe, empatie puțină
Cum sunt prea multe personaje care mișună ca furnicile pe lângă un cub de zahăr căzut pe jos, n-am putut empatiza cu ele, n-am reținut nici măcar două-trei nume mai importante.
Dezvoltarea superficială a personajelor este unul dintre marile minusuri ale acestei pelicule, iar asta reduce mult impactul emoțional care ar fi trebuit să provoace tsunami printre gene.
Trebuie, totuși, să menționez că există o scenă cutremurătoare care îmi va rămâne mult timp în minte, poate chiar lângă finalul din The mist.
Nu este de aceeași intensitate distrugătoare, dar reușește să transmită în câteva secunde o durere profundă și insurmontabilă.

⚙️ Prea multă tehnicitate, prea puțină claritate
Dialogurile sunt extrem de tehnice, discuțiile științifice fiind prezente în fiecare colț al ecranului. N-am idee cât de realiste sunt, pentru că nu sunt specialist în domeniu, dar măcar am aflat un termen nou – „delaminare”.
Deși filmul a beneficiat de un buget consistent pentru Japonia, circa 17-18 milioane de dolari, efectele speciale sunt mult prea ambițioase și nu reușesc să fie satisfăcătoare.
În momentele în care ieșim la aer să ne răcorim mințile după atâtea discuții, ne întâmpină dezastre naturale variate.
Când nu se cutremură pământul, erupe un vulcan. Când nu vine un val colosal, se scufundă părți din Japonia.
🌪️ Vrea să fie „2012”, dar nu-i
Este de apreciat dorința realizatorilor de a-l copia pe Roland Emmerich, care ne-a delectat cu 2012, dar rezultatul final este unul modest, să fiu elegant în exprimare.
De regulă, mai închid ochii la CGI șubred, dar aici nu prea am putut pentru că este ridicol.
Doar scena de deschidere, care implică o explozie grandioasă, merită laude, probabil acolo s-a dus cea mai mare parte a bugetului.
În rest, am urmărit simulări computerizate ce nu și-ar fi găsit loc nici măcar în jocurile video pe care le puteai arde pe un CD.
🏆 Sinking of Japan – Verdict 👍 sau 👎?
Filmul abordează dileme precum evacuarea în masă a populației și reacțiile internaționale la dispariția unei națiuni, oferind o perspectivă interesantă asupra solidarității globale.
Sau, mai degrabă, a lipsei acesteia, fiecare țară fiind interesată să-și salveze propriul fund, n-are timp de cetățenii altora.
Să nu mai zic că relațiile dintre personaje sunt adesea supraîncărcate emoțional, cu scene romantice care pot părea forțate sau nepotrivite în contextul dezastrului.
Păi, ori se scufundă Japonia, ori mă uit la telenovele pudice?
Dacă era scenariul ceva mai captivant, puteam trece cu vedere aspectul tehnic nereușit, dar când niciuna, nici alta nu funcționează în parametri normali, nu pot decât să număr cinci valuri care vor inunda arhipelagul nipon.
(2,5 / 5)

Trailer
Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți