Related Articles
Deși este sărăcie în această perioadă în ceea ce privește filmele la cinematograf, iată că m-am dat cu mamele în Mothers` instinct.
Este o dramă cu accente psihologice.
🎬 Mothers` instinct– Premisă 📖
Iaca ne împlântăm interesul în sânul a două familii vecine, ambele fericite, ambele cu câte un băiat în zestrea genealogică.
Mamele, deși prietene, sunt diferite.
Celine (Anne Hathaway – The Dark Knight rises) este de modă veche, nefiind deloc deranjată de ideea de a fi casnică, lăsându-l pe soț să pună pâinea pe masă.
Alice (Jessica Chastain – The eyes of Tammy Faye) este modernă, vrea să lucreze pentru că s-a plictisit să dea cu mopul și să frece geamurile.
O tragedie terifiantă de nici nu pot s-o descriu în cuvinte declanșează o serie de evenimente stranii.
💭 Mothers` instinct – Comentariu 🍿
Încă din start îi scad peliculei un punct pentru că-i o copie a filmului francez Duelles din 2018 care, la rândul lui, este bazat pe o carte.
Măcar de ar fi schimbat scenariul perioada în care are loc acțiunea, să se simtă că s-a modificat ceva, că a fost depus un efort intelectual de a individualiza cumva această reinterpretare.
Trecând peste acest aspect dezamăgitor, trebuie să spun că povestea este agravant de depresivă, poți fi cel mai hazliu clovn că urmărirea filmului va reuși să-ți scufunde toate corăbiile și te va trânti de pământ fără menajamente chiar de a-i fi pe culmile fericirii.
N-are pic de speranță, totu-i mohorât, jelania este omniprezentă, nu poți să termini o inhalare de aer că sigur cineva, undeva, bocește de mama focului.
Abordează un subiect devastator și dacă pe mine m-a atins atât de mult, că-s unul care n-o să poată naște în veci, indiferent de ce zice societatea actuală, nici nu vreau să-mi imaginez ce impact va avea asupra mamelor.
Nu degeaba are titlul pe care îl are.
Evoluția celor două ființe care dețin puterea procreării este cea care naște componenta psihologică a filmului, una care duce producția înspre genul thriller.
Respectivele evenimente ciudate pomenite la premisă pot fi interpretate în două moduri.
Fie sunt rodul unei minți diabolice care vrea să găsească alinare într-o modalitate sinistră demnă nu de pușcărie, ci direct de pedeapsa cu moartea.
Fie rezultă dintr-o minte dereglată în care paranoia este regină și vede conspirații malefice la tot pasul, și aici vorbim de necesitatea adăugării la vestimentație a unui anumit tip de cămașă.
Așadar, într-o parte avem psihoză nebunească, în cealaltă parte nebunie psihopată.
Sau nu este niciuna? Sau sunt ambele reale?
Asta este întrebarea la care filmul ne pune să răspundem, iar soluția este când într-o casă, când se mută în cealaltă.
Nu am motive să menționez de la ce pornește enigma, poate că trailerul pe care nu l-am urmărit pomenește ceva, dar îmi rezerv dreptul de a rămâne frugal cu informațiile.
Cele două reprezentante ale noțiunii de mamă ne arată în ce direcții te pot împinge instinctul matern și cât de diferit pot reacționa ființele care asigură supraviețuirea speciei umane.
Oare putem vorbi de prea multă dragoste părintească sau acest sentiment nu cunoaște limite? Până când mult este prea mult? Sau niciodată nu-i prea mult?
Problema scenariului apare în momentul în care pășește în jumătatea de thriller care nu-i deloc inspirată și am găsit-o a fi una de rutină.
Misterul nu-i prea greu de pătruns că sunt destule indicii îngropate oarecum la vedere, dar nici n-a fost chiar atât de facil să-mi dau seama ce se petrece pe cât am crezut inițial.
Asta pentru că fix atunci când eram sigur că am adoptat soluția corectă, intervenea ceva în desfășurarea acțiunii care-mi amesteca toate piesele puzzle-ului pe care le-am așezat cu o atenție migăloasă.
Am fost mai impresionat de bucata dedicată modului în care oamenii reacționează în fața tragediilor, cum încearcă să treacă peste, fiecare în felul său.
Aici a rezidat interesul real al peliculei. Când a dat-o-n investigații detectivistice, fără să fie poliția implicată, parcă mi s-a diminuat entuziasmul.
Având în vedere complexitatea partiturilor principale, nu-i de mirare că au fost antamate două actrițe câștigătoare de premii Oscar pentru că au reușit niște performanțe demne de laudă.
Poate se exagerează cu plânsetele, sau poate sunt eu insensibil că n-am trecut prin așa ceva și nu doresc nimănui să experimenteze astfel de traume, aici doar o mamă poate răspunde concret.
🏆 Mothers` instinct – Verdict 👍 sau 👎?
Nu știu dacă este cel mai potrivit film de urmărit în timpul sezonului estival pentru că are menirea de a te cufunda într-o stare de profundă tristețe din cauza atmosferei tenebroase.
Este, însă, un exercițiu interesant în care psihicul uman este disecat și analizat din două puncte diferite de vedere și chiar nu știam cu cine să empatizez și de cine să fug mâncând pământul.
Ambiguitatea din belșug și comportamentul irațional al personajelor fac din acest film o vizionare inconfortabilă care ar fi fost mai reușită dacă aducea un strop de originalitate unei povești deja spusă anterior.
Dar nah, avem de-a face cu mania americanilor de a prelua munca altora și a o adapta audienței proprii căreia îi este greu să citească o subtitrare.
Pentru mine a fost o dramă cu accente thriller destul de palpitantă, cu un nucleu narativ potent, dar și cu câteva erori logice care au dus la un produs care merită 7 prăjiturele.
(3,5 / 5)
