Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți
Related Articles
Mă mir că WB a stat 6 ani până s-a gândit să lanseze Gremlins 2: The new batch ținând cont că primul Gremlins a fost printre cele mai de succes filme ale anului 1984.
🎬 Gremlins 2: The new batch – Premisă
Cuplul care s-a înfiripat în prima parte acum a trecut la lucruri demne de pirostrii.
Kate (Phoebe Cates) și Billy (Zach Galligan – Warlock: The armageddon) s-au mutat la New York și s-au angajat în cadrul unei corporații care tocmai a inaugurat o clădire uriașă super tehnologizată.
Iar în Nakatomi Plaza, pardon, am încurcat francizele, în Clamp Tower se află și un laborator genetic unde-l găsim pe Gizmo (voce Howie Mandel).
Este supus unor experimente printre care și încălcarea celei de-a doua porunci.
Nu aia din testament, ci din setul de reguli care vine la pachet cu Mogwai.
Adică este udat și din el se naște o nouă tranșă de blănoși puși pe scandal și hărmălaie.
💭 Gremlins 2: The new batch – Comentariu 🍿
După cum începe, filmul ne anunță că va renunța la dramul de seriozitate din prima parte și va fi o caterincă totală.
Și nu a fost departe de asta deoarece se prezintă mai mult ca o parodie care ia în bâză destule producții încât să fie inclus în această categorie.
De la Die hard de la care a împrumutat ideea cu turnul și până la un întreg capitol meta în care se ia chiar de Gremlins, această parte secundă este plină de momente umoristice zeflemitoare.
Doar că nu m-au amuzat cine știe ce, mai ales că filmul are și multe secvențe de-a dreptul stupide și iritante cum ar fi un spectacol muzical sau pregătirea pentru o nuntă.
Pfoai, câți draci mi-au zămislit respectivele scene, zici că eram eu însumi stropit cu apă sfințită și mi se inflamau neuronii ce intrau într-o vădită stare de iritare.
Dincolo de acest aspect care mi-a fleșcăit foarte mult din interes, devenind prostesc de copilăros pe alocuri, și nu în sensul bun, Gremlins 2: The new batch duce conceptul la un alt nivel.
Cum gremlinșii dau pe gât fel și fel de substanțe chimice cu diverse proprietăți, aici avem un haos mult mai devastant și mai periculos decât în primul film.
Imaginația o ia razna și creează niște monștri cu adevărat scârboși și terifianți care într-un film sobru, cu rating R, ar fi fost un deliciu scabros.
Chiar și așa, cu toată reținerea impusă de dorința de a avea o audiență cât mai vastă, filmul ne împroașcă mărinimos cu cisterne de bale vomitive și creaturi împuțite care vor șterge orice zâmbet de pe buze.
Premisa este reciclată, urmează în mare parte pașii fratelui mai mare cu șase ani, dar nu am putut trece cu vederea satira acidă care beștelește consumerismul populației și lăcomia corporațiilor.
Ah, plus alergătura după senzațional mai relevantă acum ca oricând este un alt punct central pe care se concentrează acest film.
Fuga după un subiect zemos, uneori indiferent de consecințe, este condamnată din greu aici.
Așadar, poate am exagerat când am scris anterior că nu se ia în serios, există și fărâme sumbre care întunecă prăpăstios comedia flască.
La nivel vizual, filmul este mai potent în încercarea de a oripila spectatorul care, probabil, nu știe dacă să râdă sau să regurgiteze.
Ar fi tare nasol dacă le-ar face pe amândouă simultan.
Nu mi s-a părut că efectele speciale ar fi prea evoluate comparativ cu producția din 1984, tehnic sunt la fel de îmbătrânite pentru un ochi obișnuit cu CGI de calitate.
Doar că acum parcă sunt mai individualizate pocitaniile scandaloase, primind caracteristici care le fac ușor de recunoscut.
Nu prea ai cum să confunzi Einstein-ul inteligent cu creatura ce se identifică subit cu alt gen și trece printr-o schimbare radicală de sex.
N-are rost să așteptați să pomenesc ceva despre actorie, păpușile animatronice joacă mai bine decât oamenii care nu par a avea reacțiile pe care le aștepți când dai de astfel de lighioane repulsive.
🏆 Gremlins 2: The new batch – Verdict 👍 sau 👎
Parcă zici că a trecut Thanos cu mănușa lui prin scenariul filmului pentru a aduce un echilibru.
Ce a amplificat pe partea de horror, că aici pot spune că este un pic de groază, a diminuat la capitolul maturitate, fiind prea juvenil pentru ca scenele fioroase să mai aibă efectul scontat.
Ce este drept, recunosc că unele momente de spargere al peretelui cu numărul patru sunt amuzante, dar ele întind coarda prea mult până când nu mai sunt binevenite.
Ideea este și mai savuroasă decât în Gremlins, dar a fost topită într-o mâzgă bleah de glume insipide și neinspirate.
Dacă era implementată cum trebuie și tratată cu simț de răspundere cred că ar fi ieșit un horror clasic.
Așa, mă rezum la gestul de a cumpăra 6 lanterne pentru a fi sigur că am lumină puternică la dispoziție în caz că intră soarele în nori.
(3 / 5)
