Related Articles
Din când în când Guillermo del Toro se întoarce la obârșia sa și mai trântește câte un film în spaniolă. Acum a venit rândul lui El laberinto del Fauno să iasă la tablă.
Tradus anglofon titlul este Pan`s labyrinth.
🎬 El laberinto del Fauno – Premisă
Mergem, din nou, la fel ca în El espinazo del diablo, la război. Doar că acum nu mai suntem în 1939, ci în 1944, Al Doilea Mondial este pe ducă și în Spania luptele se dau mai ales prin păduri pentru sugrumarea rezistenței. Tot de Războiul Civil se leagă și aici, că are del Toro o fixație cineastă.
Aici dăm peste Ofelia (Ivana Baquero), o fetișcană cu o imaginație bogată, care se mută cu mama ei la naiba-n praznic, unde era înregimentat tatăl ei vitreg, Vidal (Sergi López).
Neavând ce face prin pustietățile alea, se cufundă în lecturat basme fantastice.
Dar iată că o asemenea poveste pare a prinde viață deoarece descoperă prin plimbările ei forestiere o creatură minusculă ce aduce cu una din cele ilustrate în cărțuliile ei.
Neavând stare, dar și împinsă de curiozitate, Ofelia se afundă într-un tărâm magic, adică taman în El laberinto del Fauno unde o așteaptă niște încercări grele.
💭 El laberinto del Fauno – Comentariu
Guillermo del Toro a dat lovitura cu această producție, nu i-a adus Oscar pentru cel mai bun regizor sau cel mai bun film (The shape of water a făcut asta), dar El laberinto del Fauno este cel mai apreciat. Nu că ar conta foarte mult, dar este pe locul 137 în top IMDB.
Asta datorită unui amestec fermecător dintre două genuri radical diferite, dar al căror mariaj a generat o peliculă superbă.
Pe de o parte, avem de-a face cu o lume fantasmagorică, plină de creaturi care zici că au coborât direct din paginile basmelor cu care am copilărit.
Ba chiar mi-a trezit amintiri plăcute, pentru că laitmotivul acestui univers imaginat este trecerea cu bine peste trei încercări crunte, la fel cum Harap Alb trebuie să biruie tot atâtea probe.
Aici nu este nicio mirare că vizualul este cel care iese în față pentru a înhăța toate laudele pentru că deja știm cât de potent este del Toro când vine vorba de bogăția nețărmuită a acestuia în domeniul fantasticului.
Făpturile arată într-un mare fel și au menirea de a te și îngrozi, pentru că nu-s cele mai drăgăstoase pentru ochi, dar te și minunează prin conceptul lor plin de fantezie.
Nu știi dacă să fugi de teamă sau să rămâi țintuit de uimire.
Pe de altă parte, filmul este și o cutremurătoare dramă de război care nu lasă nimic imaginației, nu are milă de spectator, și arată fără a te menaja ce înseamnă un război, chit că aici este unul la scară redusă.
Dar tocmai asta îl face mai personal și mai groaznic pentru că puținii participanți capătă rapid personalitate și aderi instantaneu la idealurile unei tabere și urăști din tot sufletul tirania celeilalte.
Culmea, deși jumătate din El laberinto del Fauno este pentru copii, adică partea de basm, filmul are rating R.
Am menționat asta pentru a vă da seama că nu-i de joacă aici.
Cele două povești distincte pot fi separate și vizionate de sine stătător, fără nicio problemă, atât de diferite sunt în aparență.
Însă în realitate, pe cât de tangențiale par a fi, ele converg spre un unic scop final.
Nu știu dacă este cazul să mă afund mai adânc în spirala nesfârșită a simbolisticii firelor narative, dar ce se petrece în adâncuri, în tărâmul de basm, este o oglindă fidelă a ceea ce are loc la suprafață. Sau invers.
Nu-i prea greu de tras aceste paralele pentru că del Toro a creionat un scenariu bine închegat, care este și misterios, dar și elocvent în interpretarea lui.
Una, dar bună am găsit eu, deși cu siguranță pot fi și altele. Sau nu.
Cel puțin așa am concluzionat.
Ce surprinde, mai mult decât restul, la acest film este personajul negativ, poate cel mai bine caracterizat, care devine protagonistul antagonist.
Este un tiran perfid, mojic, sadic chiar, plin de sine și cu aere de stăpân, dar în același timp îi înțelegi mentalitatea, știi de ce gândește așa.
Nu că percutezi la idealurile lui, dar îți dai seama că este un produs perfect al spălării pe creier prestate de o ideologie, nu contează care, că toate generează extreme dăunătoare.
Și atributele impresionante nu se opresc aici.
Mi-a plăcut enorm și polaritatea dintre inocența copilărească și seriozitatea maturității care se ciocnesc în permanență pe parcursul filmului dar, într-un final, deciziile luate de fiecare au același deznodământ.
Fie că ești un copil cu suflet pur, care nu realizează ce face, fie că ești un ditamai adultul cu minte multă (teoretic), erorile în judecată costă.
Și costă scump.
Am pomenit nume de actori spanioli, dar nu pot să îl omit pe Doug Jones, unul din favoriții lui del Toro, la el apelează când este nevoie de crearea unui personaj virtual, bazat pe motion capture.
Până acum (anul 2023), au colaborat la 5 filme, Hellboy, Hellboy II: The Golden army, filmul de față, Crimson peak și The shape of water.
🏆 El laberinto del Fauno – Verdict
Este un film care transmite, simultan, puritate infantilă și brutalitate războinică.
Din acest punct de vedere, El laberinto del Fauno poate fi disecat spiritual și filozofic în fel și chip, rămânând la latitudinea fiecăruia să-i dea interpretarea dorită.
Tăind însă longitudinal în poveste, parcă prea este alb și negru, nu are nuanțele necesare pentru a asigura o complexitate răvășitoare personajelor, ceea ce dăunează întregului.
Dar se poate trece peste acest aspect mai puțin dezvoltat de către del Toro pentru că în film contează în special semnificația vizualului efervescent și fermecător.
Oricât de meșter în descifrarea mesajelor ai fi, cred că El laberinto del Fauno tot te va surprinde în anumite momente.
Filmul bifează de toate, vizual fantastic, dramă emoționantă, profunzime narativă, ființe mitologice, povești de basm, iar rezultatul este unul pe măsură.
Fără să fac vreo dezvăluire epocală, finalul m-a făcut să reconsider unul din cele mai celebre sfârșituri de povești, ăla cu adânci bătrâneți, care aici (sau doar în mintea mea) capătă o cu totul altă conotație.
Sau sunt eu prea febril și halucinez, așa că dau fuga până la farmacie să cumpăr 9 fiole cu antibiotic, că am auzit că se găsesc tare greu.
(4,5 / 5)
