Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți
Related Articles
Hai că era cazul pentru un film românesc și în meniu era la reducere Dragoste pe muchie de cuțit.
Eu și o șatră de puradei ce am intrat în sală.
🎬 Dragoste pe muchie de cuțit – Premisă
Undeva în România se duce o luptă cruntă cum nu a mai pomenit neam de neamul dacilor.
Două familii se războiesc din generație în generație pentru obținerea sau păstrarea, depinde în ce oaste te afli, unui secret milenar distrugător de afaceri.
Ducu (Răzvan Bănică) s-a dezis de moștenirea grea care îl apăsa în permanență și vrea să își facă un rost pe barba lui.
Marina (Ada Galeș – Complet necunoscuți) a rămas captivă în mrejele tentaculare ale arborelui genealogic și nu s-a putut desprinde de el, căzând ca așchia, adică nu departe de trup.
Cei doi se revăd după ani și ani.
Vă las deosebita plăcere să descoperiți ce ar putea să se nască din această reuniune.
💭 Dragoste pe muchie de cuțit – Comentariu 🍿
Acest film chiar a pus-o de mămăligă. Și aici mă refer la semnificația neaoșă, deoarece rețeta în cauză, după care vin oameni de peste mări și țări, este banala noastră mămăligă.
Bine, aici este sub forma unui urs, dar tot dracul ăla e.
Am ezitat între a-l vedea pentru că avea o idee cu potențial și a-l evita pentru că era scris de cel care a semnat mirobolanta peliculă Pup-o mă!.
Bașca apăreau și câțiva actori din acea franciză.
Am ales prima variantă, deși după vizionare trebuia să ascult sfatul celei de-a doua.
M-a amuzat aroganța posterului care menționează că-i un film concept de parcă zici că a reinventat cinematografia sau că a venit cu ceva de-a dreptul original.
Când colo este vorba doar despre Romeo și Julieta ce se joacă în tuciul cu mămăligă, deci zero barat la capitolul inovație.
Ideea în sine nu era chiar rea având în vedere avântul luat de bucătărie în anii recenți datorită unor emisiuni culinare ce au cutezanța să se numească reality show-uri.
Doar că filmul nu are niciun gust, îi lipsesc toate condimentele necesare pentru a pune pe masă un produs aburind care să-ți ispitească papilele ce abia așteaptă să fie desfătate.
Se umflă-n cocă mai ceva ca un păun durduliu că ar fi comedie, dar n-am găsit nimic amuzant în scenariu, totul este fleșcăit și stătut, lipsindu-i complet praful de copt, pardon, inspirația.
Întreaga poveste fierbe la foc mic pe parcursul duratei filmului și nu a dat în clocot nici măcar preț de o scenă care să fie cât de cât ilară.
O arde mai degrabă pe teritoriul unui romantism banal și lipsit de orice flacără pasională, iar drama inerentă care ar fi trebuit să însoțească acest conflict este moartă din fașă.
Și încă am fost generos până acum, că Dragoste pe muchie de cuțit cu greu poate fi numit film.
Prin mormanul de reclame la diverse produse și branduri, cu foarte multe scene filmate în Kaufland (sponsor de seamă), abia dacă s-a mai strecurat oleacă de simulacru de ciorbă narativă.
Înțeleg să insereze subtil câte un omagiu adus celor care te-au ajutat să faci filmul, dar aici până și Michael Bay s-ar speria la câtă reclamă nesimțită este făcută fără vreo perdea.
Bine măcar că n-a fost finanțat filmul de vreo casă de pariuri că ar fi fost în stare scenariul să creeze secvențe în care aparatele să plătească mălai auriu la câte o linie câștigătoare.
Dacă vă buluciți la film s-o vedeți pe Carmen Tănase (Ramon), vă omor rapid interesul pentru că nu apare foarte mult și nici nu are o partitură complexă.
Cât despre Alexandru Pop (Secretul lui Zorillo), aka Văru` Săndel, se pare că el nu știe să interpreteze altceva în afară de personajul cu care a devenit celebru.
Are aceleași expresii faciale și același accent al replicilor ca ale lui Săndel indiferent de filmul în care joacă.
🏆 Dragoste pe muchie de cuțit – Verdict 👍 sau 👎
Am rămas cu două lucruri după ce am urmărit acest film.
Primul ar fi țiuitul din urechi cauzat de trântirea ostentativă a unui baston pe post de obiect de comunicare. Bubuiau boxele mai ceva ca la cel mai leneș film horror bazat pe zgomote.
Și al doilea a fost pofta în cui sau foamea-n gât, să rămân în ton cu filmul, deoarece n-a fost comedie nici de ar rămâne singura peliculă disponibilă spre vizionare.
Previzibilă, liniară, unidimensională, lipsită de zvâc, flască de la start până la final și incredibil de repetitivă, acestea sunt caracteristicile cu care am sinchisit să blagoslovesc producția.
Băi, o glumă n-a avut tot filmul.
Chiar și proastă să fi fost pentru mine, dar măcar să fie acolo, că poate pentru altcineva ar fi fost bună, dar în spatele meu se auzeau doar oftaturi a lehamite.
Singurul motiv pentru care lustruiesc 4 linguri este acela că în teorie ideea putea genera hohote de râs de să-ți iasă mâncarea pe partea ailaltă.
Dar, în final, n-a ieșit decât o murătură acră și pipernicită.
(2 / 5)
Am fost aseara cu sotia la film. Cu greu am rezistat ppana la sfarsit, sa nu plecam. Cel mai plictisitor film reclama la kaufland .Subiect prost, scenariu prost, actori care jucau ca la sxoala primara, o adevarata expozitie de dinozauri Râlea mai traieste?!) si actori cu pile. Asa mi s-a parut filmul
Suntem pe aceeasi lungime de unda, mai bine ma duceam in Kaufland 90 de minute sa ma uit la lume, tot dracul ala era.