PRI 029 – Borning 2
Borning 2 continuă aventurile lui Roy (Anders Baasmo Christiansen), pasionatul de mașini și viteză, care iese, din nou, de la pârnaie, a doua lui casă, după evenimentele din Borning 1.
După succesul imens avut de primul film, nu a fost mare mirarea că producătorii și regizorul Hallvard Bræin au dat drumul unui sequel, că doar se poartă peste tot.
Nu prea este mare diferență între cele două filme, de fapt Borning 2 este copia fidelă a lui Borning 1 pentru că Roy nici nu apucă bine să iasă de la mititica și să se angajeze că este luat în colimator de un rival răsărit de niciunde care vrea să se întreacă într-o nouă cursă de anduranță.
Doar că acum destinația finală nu mai este la Capul Nord (Nordkapp), ci Murmansk, în Rusia.
Din nou, în cursă este implicată și fata acestuia, dar reapar și personaje îndrăgite din primul film. Este băgată în seamă și fosta (una din ele) nevastă a lui Roy, care contribuie la comicul din film, fiind o femeie înțepată, care nu se împacă deloc bine cu viteza.
Ce mai este nou este anotimpul, acum cursa are loc iarna, pe zăpadă, iar obstacolele sunt cu totul altele.
Se vede că aici scenariul pe partea de acțiune este mai lucrat, Borning 2 este mai distractiv, mai zvăpăiat, mai plin de adrenalină, nu mai avem doar niște mașini bengoase care gonesc ca nebunele pe niște șosele ca-n palmă, ci sunt prezente câteva cascadorii nebunești (mai exact 2 la număr) pe care dacă le-ați vedea separat, fără context, ați crede că sunt extrase din franciza Fast and furious. Ca atare, se mai renunță la realism în favoarea spectacolului, dar nu într-atât încât să jignească neuronii.
Și trebuie să recunosc că secvențele respective sunt incitante și bine realizate, chiar dacă în creier gândurile mele își puneau niște semne de întrebare, efectele folosite aproape că te conving că vezi ceva real. Din nou predomină practicul în film. Dacă a fost și CGI, atunci nu l-am remarcat. Au fost folosiți mulți cascadori pentru că unele dintre secvențe sunt periculoase.
Peisajele rămân la fel de frumoase ca în Borning 1, senzația de viteză bine redată contribuie la creșterea nivelului de adrenalină, iar aspectul comic este și el prezent în doze bine proporționate.
Parcă aici rolul scris pentru fata lui Roy se duce spre zona enervantă, dar trecând peste asta, pot spune că este mai emoționant decât primul film, abordând mai pe îndelete teme legate de familie.
Mi-a plăcut mai mult decât primul Borning, scenariul este mai cizelat, nu mai avem doar mașini care mănâncă un asfalt impecabil pe distanță tot de 2.000 kilometri, sunt introduse în scenă câteva obstacole pe care Roy le abordează într-un mod atractiv pentru spectator, de aceea pentru Borning 2 mă scutur de 7 cuburi de gheață.
