Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți
Related Articles
Comediile românești curg la început de an 2026 ca ordonanțele de urgență date pe sub mână.
În pielea mea încearcă să ne aducă zâmbete pe buze. Rămâne de văzut dacă sunt zâmbete sau grimase.
🎬 În pielea mea – Premisă
Patru cupluri de-ale noastre intră în conflict conjugal din cauza eternei dileme a speciei umane.
Cine o duce mai greu? Femeia sau bărbatul? Fiecare zice că tabăra opusă are o viață mai ușoară.
Bărbații se plâng că femeile sunt cultivatoare de plante exotice, adică freacă menta, în timp ce ei se dau de ceasul morții să câștige bani.
Femeile contracarează, spunând că au și ele o viață extrem de grea, pentru că muncesc de se spetesc. Bașca, depun eforturi uriașe pentru întreținerea fizicului.
Așa că se înhamă la o provocare inedită. Să facă schimb de roluri pentru câte o activitate prestată de fiecare gen.
Ele vor merge la pescuit, deși n-au nici cel mai mic habar despre asta, iar ei vor petrece o zi la un salon de înfrumusețare, cu yoga, masaj, epilat, tot tacâmul.
💭 În pielea mea – Comentariu
🎯 Idee bună, execuție previzibilă
Ideea nu mi-a displăcut deloc, avea un potențial uriaș de momente amuzante.
Nu zic că filmul este rău, dar premisa este irosită, pentru că situațiile în care intră personajele sunt dintre cele mai simple.
Din momentul împărțirii sarcinilor am intuit majoritatea glumelor care își vor face apariția pe parcurs, pentru că nu a fost deloc greu de imaginat ce se va petrece.
🎣 Schimb de roluri, fără surprize
Cum credeți că se vor descurca fetele când se vor trezi în mâini cu niște ustensile care nu funcționează pe baterii și nici nu au telecomandă pentru schimbarea vitezei?
Și băieții macho, care se dau mari fabrici producătoare de testosteron? Cum credeți că vor reacționa când va veni vremea năpârlirii forțate și vor trebui să scape de părul crescut prin toate părțile, chiar și acolo unde nu bate soarele?
🔮 Glume pe care le vezi venind
Eh, vedeți că am dreptate? Deja v-ați format în cap propriul film și v-ați imaginat situațiile ilare care urmează să se petreacă în această comedie. Și sunt convins că nu sunteți departe de adevăr.
Așadar, În pielea mea oferă foarte multe glume la îndemână, pe care le-am mai auzit de-a lungul anilor în diverse scheciuri de televiziune sau numere de stand-up.
🥱 Pilot automat activat
Din păcate, scenariul se rezumă doar la aceste două situații standard, chiar banale, fără să vină cu ceva original, ceva care să mă ia prin surprindere.
Până și petrecerea de după a fost lipsită de zvâc, pentru că încă din momentul în care băieții au intrat în club a fost evident ce urmează să se întâmple.
😂 Câteva lovesc, prea puține
Totuși, trebuie să admit că au existat câteva dume care m-au prins pe nepregătite și la care am râs cu gura până la urechi.
Dar au fost prea puține pentru a eleva materialul deasupra frivolității cu care m-au obișnuit aceste comedii.
🎭 Actorii și tipologiile
Actorii sunt decenți în rolurile lor, chit că exagerează cu reacțiile de oameni surprinși, de parcă n-au mai auzit în viața lor de pescuit sau de yoga.
Pentru mine, cel mai răsunător nume a fost Sergiu Costache (Comatogen), un actor care îmi este foarte drag, pe care l-am văzut în multe filme și spectacole de teatru.
Omul are talent cu carul, dar aș vrea să-și extindă panoplia de roluri, parcă se plafonează într-o zonă de confort care se limitează prea mult la trimiteri către originile sale.
🧩 Caricaturi și mesaje pierdute
Am înțeles dorința de a caricaturiza personajele pentru a împlânta și mai bine mesajele transmise, unele bune, lăudabile, dar utopice și risipite în van.
Avem diva de Instagram primește lucruri moca și este suspectată de activități de OF. Că doar cine îi dă cadouri fără să ceară ceva la schimb?
Avem șmecherul care se dă mare cuceritor de femei, dar i se îndoaie farmecul când trebuie să intre în acțiune.
Nu lipsește matahala fioroasă, care dă senzația unui dulap ambulant fără minte, dar care se dovedește creierul grupului.
Vă las pe voi să identificați celelalte tipologii, sunt prea multe pentru a le înșira aici.
Trebuie să menționez că filmul se aliniază progresismului curent, așa că aviz celor care se burzuluiesc când relațiile prezentate ies din sfera tradiționalului propovăduit de biserică.
Nu m-a deranjat deloc acest aspect, ba chiar scenele respective au fost tangențial amuzante. Am zis tangențial pentru că nici ele nu au avut ceva ieșit din comun.
🚨 Marea problemă: subtitrarea
Și acum vine marea mea problemă cu În pielea mea, una cauzată chiar de către cei din spatele filmului care au luat o decizia bună, dar prost implementată.
Înainte de startul filmului, am fost anunțați că vom beneficia și de o subtitrare în limba engleză, pentru ca filmul să se adreseze și celor care nu o rup pe română.
Vai, cât de bucuros am fost, pentru că măcar puteam să citesc replicile dacă nu le auzeam, anticipând sunetul prost specific producțiilor românești.
Apoi ochii mei, băga-le-aș niște drugi încinși exact pe mijloc, au început să citească automat traducerea.
În mod clar nu a fost realizată cu instrumente de inteligență artificială, pentru că ar fi fost una cât de cât corectă.
În schimb, bag seama că a fost opera cuiva care crede că dacă știe să spună „hau do iu do” se pricepe automat la engleză.
❌ Greșeli de bază
În primul rând, sunt cuvinte scrise prost. Aviz traducătorului: alergii nu se traduce allegies, ci allergies, iar mătărângă nu este scholng, ci schlong. Iar Insta din română ajunge Ista în engleză.
Nu știu dacă aceste greșeli au apărut din neștiință sau nepăsare, cert este că nu își au locul într-o subtitrare profesionistă.
🧱 Traduceri mot-a-mot
În al doilea rând, se simte că autorul traducerii nu este capabil să sesizeze nuanțele specifice fiecărei limbi.
Multe dintre expresii sunt traduse mot-a-mot, nefiind adaptate în mod corespunzător, ceea ce a rezultat în niște replici în engleză rigide, nenaturale și teatrale.
Clasicul românesc „Sărumâna” este tradus „I kiss your hands”. Când vreodată a folosit cineva în engleză exact expresia asta?
💥 Erori grave de sens
În al treilea rând, și aici e cel mai grav, traducerile unor replici sunt complet aiurea. „Trebuie să petrecem” devine „He got to party”, „Începe să-mi placă” ajunge „It’s starting to like me”. Și astea sunt doar două exemple.
Aici nu mai vorbim despre „traduceri discutabile” sau „adaptări curajoase”, sunt traduceri greșite gramatical și semantic, făcute de cineva care nu stăpânește engleza conversațională.
Avocatul31 s-ar face eoliană în sicriu dacă ar citi asemenea aiureli servite cu titlu de subtitrare oficială și, probabil, făcută pe bani mulți, nu din pasiune.
🏆 În pielea mea – Verdict
Știu că am insistat prea mult pe subtitrare și că în lume există probleme mult mai mari, sunt conștient de asta, dar în bula mea așa ceva este inadmisibil, nu se poate accepta amatorism chiar în halul ăsta.
Cât despre film, este unul decent, dar putea fi bun dacă exista inspirație reală în scrierea unui scenariu cu adevărat amuzant.
Hai că revin la subtitrare, pentru a da un exemplu de îmbunătățire a unei glume.
La un moment dat, cei patru masculi ajung într-o cafenea de fițe. În toiul discuției, cineva aruncă un: „Hai, spune tot!”
Traducerea: „Spit it out!”
Propunerea mea, ținând cont de context: „Spill the beans!” Cu plăcere!
Când trag linie, În pielea mea este o reutilizare a unor glume ușurele, pe care le miroși de la o poștă, câteva dintre ele livrate cu un limbaj ușor vulgar, nepotrivit copiilor.
Dar merge, nu pot spune că n-am râs. Aș fi ridicat nota chiar la șapte, dar nu mă lasă subtitrarea neinspirată.
Trailer
