M-am fript destul cu filmele americane de streaming, dar cum să ratez The Wrecking Crew de pe Amazon?
🎬 The Wrecking Crew – Premisă 📖
Frații Hale, Jonny (Jason Momoa – Aquaman) și James (Dave Bautista – The Last Showgirl), se reunesc după ani și ani de evitare reciprocă, la înmormântarea tatălui ucis într-un accident auto.
James este mare șmecher în Marina SUA, scoțând untul din învățăceii săi. Așadar, un om echilibrat, cu soție și doi copii, ce să mai, este fericit în Hawaii.
Jonny se află la polul opus, un copoi brutal, dezordonat, cu o iubită pe care o ignoră mai des decât ignoră legea, bașca are și o pasiune avidă pentru golirea sticlelor cu băutură.
Bineînțeles că frații nu se suportă.
Bineînțeles că moartea tatălui nu a fost un accident, ci o crimă.
💭 The Wrecking Crew – Comentariu 🍿
Nu trăgeam mari speranțe de la acest film, mai ales că în ultima perioadă nu am prins o acțiune ca lumea pe streaming, doar bălării cel mult mediocre.
🔥 Acțiune pe stil vechi și puhoi de invective
Mă bucur să anunț că The Wrecking Crew este făcut pe stil vechi, fără strop de corectitudine politică, fără picătură de exhibiționism moral și fără mers tiptil să nu fie deranjate diverse sensibilități.
Când Jonny se pune pe vorbit, așteptați-vă la un potop de invective cu tentă rasială, care nu evită pe nimeni.
Sudalmele pe care Jonny le azvârle cu viteza cu care Trump ar vrea să expulzeze imigranții din SUA sunt un deliciu satisfăcător.
Nu pentru că sunt injurii care pun pe butuci dicționarul, ci pentru că sunt inventive.
Sunt câteva trimiteri către actori din viața reală care m-au făcut să mă scap pe mine de la atâta râs.
Iar Momoa le rostește cu o naturalețe debordantă, de zici că le ținea de-o viață în el și abia aștepta momentul potrivit să ne lovească frontal cu ele.
Nu vă zic numele pomenite, doar că ultimul dintre ele m-a terminat definitiv.
🧬 Frați, ură și steroizi emoționali
Dar nu doar de asta am apreciat filmul. Pe lângă tsunamiul de vorbe dulci care mătură tot în cale, scenariul a pregătit și o relație fraternală extrem de turbulentă.
Ea funcționează pe principiul din Batman v Superman, nu că ar fi asta vreo mare dezvăluire.
Pentru o bună bucată de timp, James și Jonny, doi căpoși incorigibili, se păruiesc verbal și fizic de nu-i adevărat.
Când se întâlnesc și au țiglele zburate de pe acoperiș, mediul înconjurător va suferi din plin.
Chimia dintre Momoa și Bautista este foarte bună, chiar zici că-s frați care au supt la țâța cu steroizi a aceleiași mame, iar asta le-a afectat procesul cognitiv.
Eh, dar știți și voi că Batman și Superman au devenit cei mai buni prieteni când au avut de înfruntat o amenințare colosală. La fel se întâmplă și aici.
Bautista joacă mai reținut, mai rigid, ca un om care și-a pus viața în sertare și a uitat unde a aruncat cheia.
E contrapunctul perfect pentru haosul lui Jonny și, poate paradoxal, tocmai rigiditatea lui face ca izbucnirile să pară mai violente.

🧩 Poveste simplă, fără pretenții
Acum ajung la partea mai puțin captivantă a filmului. Scenariul scârțâie când vine vorba de poveste. Nu se screme cine știe ce să aducă prospețime din acest punct de vedere.
Ăla rău vrea doar bani, nimic mai mult, nu este mânat de la spate de cine știe ce idealuri sofisticate, de aceea nici nu este memorabil.
Iar răsturnarea de situație, cea care ar trebui să ne dea cu cracii-n sus, este extrem de previzibilă.
Însă nu știu cât contează asta într-un film de acțiune, unde de bază este cafteala în toate formele ei. Și The Wrecking Crew nu dezamăgește deloc.
💥 Cafteală, explozii și satisfacție pură
După ce stăm oleacă de vorbă, să băgăm la cap de ce-s în stare protagoniștii, ventilatoarele sunt lovite de materia maronie care declanșează nebunia scandaloasă.
Bătăile corp la corp, bine regizate și brutal coregrafiate, care mi-au adus aminte de seria coreeană The roundup, sunt la ordinea zilei.
Loviturile parcă reverberează prin ecran și zguduie televizorul, atât de puternice par prin felul în care sunt filmate.
Să nu mai zic de scenele în care sunt implicate mașini. De mult nu am mai fost atât de captivat de o urmărire palpitantă, cu puzderie de gloanțe, vehicule făcute praf și explozii care mi-au încălzit sufletul pe cât de repede-mi golește cardul factura la gaze.
Mi-a plăcut și că filmul a fost făcut cu simț de răspundere, nu în bătaie de joc, se prezintă bine la nivel vizual, cu doar câteva mici sincope, când era sesizabilă prezența ecranului verde.
În rest, însă, nu am ce să-i reproșez la capitolul tehnic. Se vede bine, camera nu tremură ca nebuna și m-am putut delecta pe deplin de scandalul distructiv la care se înhamă cei doi J.
Muzica este și ea de lăudat. Nu coloana sonoră, care este destul de banală și ușor de uitat, ci melodiile care însoțesc secvențele contondente.
Unele dintre ele nu par a se potrivi în peisaj, dar reușesc, cumva, să fie perfect complementare acțiunii violente.
🏆 The Wrecking Crew – Verdict 👍 sau 👎?
Chiar îmi era dor de un film care să emane testosteron prin toți porii, cu personaje masculine care nu au gleznuțele la vedere, unghiile date cu ojă și nu se destăinuie emoțional la fiecare cinci minute.
Mi-a adus aminte de vremurile de odinioară, când filme ca Lethal Weapon sau Tango & Cash erau turnate pe bandă rulantă.
The Wrecking Crew este un buddy action adevărat lipsit de introspecții inutile, cu conflicte clare, dialog tăios, prietenie născută din ură și violență care nu se scuză deloc.
Poate că sună misogin sau nepotrivit, dar este un film bărbătesc în adevăratul sens al cuvântului.

Trailer
Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți
