Les passagers de la nuit

admin 13/04/2023 Dramă 1 Comment

Candidat la premiul Gopo 2023 pentru Cel mai bun film european, Les passagers de la nuit vine din Franța și este catalogat drept dramă.

🎬 Les passagers de la nuit– Premisă

Elisabeth (Charlotte Gainsbourg – The pale blue eye) este o mamă cu doi copii adolescenți ce tocmai au fost părăsiți de tătucul lor care s-a ușchit la amanta mai tinerică.

Astfel, Elisabeth a rămas pe metereze să-i crească pe cei doi, asta deși ea nu are slujbă și nici nu muncise vreodată cu adevărat odată cu nașterea copiilor.

Colac peste pupăză, o lovește mai abitir sentimentul matern și adoptă ad-hoc o rătăcitoare, să nu zic vagabondă, pe Talulah.

Care-i, totuși, premisa filmului?

Sincer?

Habar n-am.

💭 Les passagers de la nuit – Comentariu 🍿

Jur că nu înțeleg sensul unor asemenea filme care nu au vreun rost.

Timp de aproape două ore am urmărit o felie de câțiva ani din viața unei familii pariziene cât se poate de banale.

Și nu exagerez deloc când scriu asta.

Nu există dramatism, nu există suspans, nu există probleme dificile, personajele sunt dintre cele mai normale, pur și simplu am căscat gura la viața monotonă a unor străini.

Este un film care nu transmite nimic în special, nu are vreo profunzime filozofică ieșită din comun și nu dă dovadă nici de inteligență în scenariu.

Singurul element perturbator din acest film este du-te-vino-ul personajului Talulah care-i activează băiatului … rima obscenă.

Atât.

Filmul este atât de tern încât nici nu am ce să comentez despre el, de asta aberez pe lângă, vărsându-mi oful.

Măcar de ar fi existat o scânteie de interes, nu știu, să fie fata lesbiană, să-și dea seama băiatul că mama natură i-a greșit sexul, că-i tatăl homosexual și a fugit cu Gigel.

Nimic, niente, nada, rien.

Până și cei doi adolescenți sunt dintre cei mai șablon, nu sunt răzvrătiți, nu consumă alcool sau droguri, la școală sunt banali, nici nu excelează, nici nu sunt pușlamale.

Ca o notă personală, dacă stau bine să mă gândesc, și mama a trecut printr-un divorț, a crescut doi copii și am avut de-a face cu situații mult mai complicate decât cele prezentate în Les passagers de la nuit.

Dar nu m-am gândit nicio secundă: „Pfoai, ce viață demnă de film avem ca familie‟.

Nu, pentru că-i dintre cele mai cotidine, ca a majorității oamenilor.

N-are, mă, nimic interesant filmul, mă simțeam ca un „peeping Tom‟ căscând ochii la viața seacă și ștearsă a unei familii.

Măi dragă scenariule, dă un cancer cuiva, calcă pe cineva cu mașina, ologește un personaj, fă ceva să piperezi povestea, altfel oricine scrie plictiseli din astea.

Pentru asta avem jurnale personale care consemnează evenimente lipsite de orice dram de personalitate, evenimente trase la indigo trăite de milioane de oameni în fiecare zi, dacă nu de miliarde.

🏆 Les passagers de la nuit – Verdict 👍 sau 👎?

M-am uitat la film tot așteptând un declic, un eveniment important care să schimbe traiectoria familiei, să transforme viața fictivă în una demnă de ecranizat.

Ei aș, se termină la fel de trivial cum a început.

Și a mai și fost nominalizat la Ursul de Aur pentru Cel mai bun film.

Pentru ce?

Să îmi explice și mie cineva căruia i-a plăcut nespus filmul ce a găsit excelent în el de merită atâtea laude?

Că tot ce îmi venea în cap era melodia celor de la Opus intitulată Life is life.

Desigur, mesajul transmis de film se află chiar în titlul care nu este ales întâmplător.

Pasagerii suntem noi, iar noaptea este chiar viața. O noapte care trece prea repede.

Așa, și?

Mare dezvăluire epocală ce ne-a adus filmul, de parcă nu știam asta!

Deja mă enervez prea rău și zic că este cazul să o termin cu Les passagers de la nuit că nu pot să ascult mai mult de 4 minute din emisiunea radio cu același nume.

Asta pentru că tehnic este un film bine realizat, dar păcătuiește la povestea bleah care este ca și când n-ar fi.