Cannonball run

admin 12/02/2023 Comedie 1 Comment

Mintea uneori îmi funcționează în cele mai necunoscute modalități și am ajuns la Cannonball run.

Le fac ambele pachet, că n-are rost să le ambalez separat.

Mai este unul (Speed zone), un fel de sequel spiritual, dar nu mă bag la el, că nu-i continuare directă.

🎬 Cannonball run – Premisă

Nu o iau pe ulei scriind prea multe despre povestea din cele două filme, una identică de altfel.

Este vorba despre o cursă cu mașini de-a lungul SUA, cu un premiu baban, un milion de dolari.

La start se adună cele mai fistichii cupluri de piloți-copiloți în fel și fel de mașini.

Nu unele neapărat de mare viteză, ci mai degrabă de anduranță, că nu-i un sprint, ci un maraton.

În prim-plan îi avem pe J.J. (Burt Reynolds) și Victor (Dom DeLuise), experți în asemenea curse, lucrând chiar în domeniul motorizat.

Dar au o competiție acerbă, mai ales că mulți concurenți sunt costumați cât mai năstrușnic pentru a păcăli vigilența poliției care este geană pe această cursă ilegală.

În seamă se bagă și chinezii, dar și șeicii arabi.

Așa că hai să dăm drumul curselor.

💭 Cannonball run – Comentariu

Filmele astea au fost la vremea respectivă un fel de Who`s who al actoriei pentru că ambele sunt doldora de nume care de care mai celebre.

În primul am dibuit 11 nume foarte cunoscute, al doilea a plusat cu 12.

Dacă în primul apare, printre mulți alții, unul dintre actorii care l-au jucat pe James Bond, anume Roger Moore, în al doilea Bond dispare și apare Kojak (Telly Savalas).

Puteți verifica și voi IMDB-ul, nu stau acum să mai înșir alte nume, că mi se golește rezervorul până termin.

Ah, încă unul, apare și un oarecare Jackie Chan (Vanguard) în rolul lui Jackie Chan (The foreigner).

Cât despre filme în sine?

Ei bine, nu sunt neapărat exagerat de bune ca poveste sau ca realizare tehnică, dar sunt distractive.

Bine, la nivelul acelor ani, că revăzându-le acum, cu ochii abuzați de atâta woke, ele sunt de-a dreptul oripilant de ofensatoare.

Replicile sunt pline de rasism și misoginism în gradul cel mai înalt.

De la negri la arabi, de la chinezi și italieni, filmul n-are grețuri în a jigni pe oricine îi pică-n cale.

Mai ales femeile sunt prezentate într-o lumină proastă, nu cred că este vreuna care să apară într-o ipostază cât de cât inteligentă.

Toate-s costumate cât mai sexy și, chiar dacă nu cade-n patima nudității, filmul lasă la vedere destulă piele pentru a înflăcăra imaginația masculilor încinși.

Deși îmi dădeam seama că asemenea glume azi ar fi puse la zid, ele își păstrează savoarea dacă nu ești vreunul cu bățul înfipt în sistemul de operare dorsal și realizezi că-s niște dume, nu realitatea.

Acum, că am terminat cu avertismentele, să știți la ce vă înhămați, este timpul să revin pe traseul cursei și să povestesc câte ceva despre filme.

Nu cred că am făcut bine că le-am văzut în aceeași zi pentru că am avut impresia că am asistat la același film, dar cu câteva mici modificări insesizabile.

Nu doar că ambele au exact aceeași premisă, dar împart și aceeași desfășurare a acțiunii, ba chiar al doilea Cannonball run împrumută multe scene din primul.

Cel puțin două glume sunt copiate, plus că două cascadorii diferite sunt refolosite în partea secundă, ceea ce a mai tăiat din avântul avut la start.

În rest, personajele apelează la cele mai colorate modalități de a împiedica adversarii să treacă primii linia de finiș.

Și când zic colorate, mă refer la cele mai lipsite de fair play păcăleli, cele mai neloiale matrapazlâcuri și cele mai jignitoare metode care să se încadreze în ratingul PG.

Pff, acum mi-a picat fisa, astea-s PG, audiență generală.

Mamma mia, ce generații diferite pe atunci, acum cred că ar fi scăpat cu greu de R rating pentru că sunt destul de deocheate, nu neapărat prin ce îți arată, ci prin ce îți sugerează.

🏆 Cannonball run – Verdict

Filmele impresionează mai degrabă prin distribuția stelară decât prin calitatea lor intrinsecă pentru că sunt erori grosolane de editare și continuitate la tot pasul.

La un moment dat, zboară cineva prin aer și pot fi clar observate firele cu care este priponit.

Totuși, pentru niște comedii făcute pe bugete mici care și așa au fost consumate pe salariile actorilor, beneficiază de câteva cascadorii interesante, periculoase și îndrăznețe, aș putea spune chiar inventive pentru acea perioadă. Unele ar fi demne de seria Fast and furious, părțile alea mai năstrușnice cu cascadorii fantasmagorice.

Că pică în patima repetitivității, este și asta adevărat, dar comedia este acolo, una depreciativă la nivel uman, dar este prezentă.

Mi-a plăcut că este și meta înainte ca asta să fie o modă.

În primul film personajul jucat de Roger Moore face oarecum mișto de actorul Roger Moore.

În al doilea film avem o scenă care parodiază The Godfather, asta în condițiile în care producător pentru cele 2 serii a fost Albert S. Ruddy, deci totul a fost cu bună știință.

Concluzionând comentariul, cele două filme au menirea de a destinde privitorul cu mintea deschisă care nu se ofensează când îi trimiți un mesaj cu 👆 că se simte atacat pasiv-agresiv.

Nu vor câștiga vreun premiu de calitate, ba din contră, sunt destul de penibile ca valoare artistică, dar ca niște comedii descreierate își fac treaba.

Pornind de la ideea că poziția 10 este cea mai bună în clasament și 1 este ultima, atunci Cannonball run termină pe locul 8, iar Cannonball run II pe locul 6.

Era să uit, probabil că inspirația pentru aceste filme a venit de la seria animată Wacky races cu care are multe în comun.