Snatch

admin 20/07/2025 Acțiune Leave a comment

Snatch a fost al doilea film regizat de către britanicul Guy Ritchie și a fost lansat spre o stea norocoasă în 2000.

🎬 Snatch – Premisă 📖

Într-un colț murdar de Londra, unde accentul sună ca o combinație între gin, șmirghel și beții uitate, un diamant de 86 de carate joacă leapșa între mafioți fioroși, boxeri țigani, câini flămânzi și bijutieri evrei.

Deși toți vor diamantul, nimeni n-are idee pe unde mai e pentru că bolovanul valoros își schimbă stăpânul mai des decât o blondă voluptuoasă iubiții de 85 de ani cu un picior în groapă.

Dintre multele personaje, menționez:

– Turkish (Jason Statham care, culmea, nu bate pe nimeni aici),

– Tommy (Stephen Graham – Adolescence), colegul lui care pare că învață lecțiile vieții de la o maimuță beată,

– Mickey (Brad Pitt cu o engleză care sună ca și cum ai învăța română de la manele),

– Brick Top (Alan Ford), un moș sinistru care-ți dă lecții despre cum scapi de cadavre, dându-le hrană porcilor.

Toți se învârt într-o încrengătură de înșelătorii, bătăi, pariuri ilegale și greșeli de începători cu gloanțe în buzunar și creier în șosete.

💭 Snatch – Comentariu 🍿

Membrii Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării să stea liniștiți pe salariile lor uriașe, nu e rasistă exprimarea din premisă, ci fidelă filmului.

Am ținut să fac această precizare și ca un avertisment urechilor mai sensibile, cel mai rostit cuvânt în film nu este clasicul fuck, ci țigan, în diverse iterații.

🎞 Epoca Ritchie – când stilul întâlnea testosteronul

Ehe, filmul face parte din perioada de glorie a lui Guy Ritchie, când regiza liniștit, fără să fie stresat de mariajul cu Madonna.

Snatch e o explozie de stil, montajul transformă scenele într-un Hopa Mitică pe halucinogene.

Imagini rapide, stop-cadre, narator ironic, coloană sonoră injectată cu steroizi și personaje care-și pun costumele de infractori în același dulap cu cele de clovni.

⏱ Ritm – adrenalină de pub britanic

Efectiv, nu ai timp să respiri sau să clipești, de frică să nu ratezi o glumă bună, un pumn devastator, o complicație surprinzătoare sau un rahat de câine. La propriu.

Dacă mergi la baie, s-ar putea ca trei personaje să fi murit, unul să fi fost jefuit și altul să fi făcut un plan alambicat și ridicol.

🗣 Dialog – glonț cu accent

Dialogurile sunt scurte, mușcătoare și livrate cu atâta nonșalanță de zici că toți au făcut cursuri de stand-up comedy la școala vieții.

Ritmul e alert, până și secundele parcă prind zbor, ca după un plonjon într-o piscină olimpică plină cu Red Bull.

😂 Umor – negru, sec, cu glazură de sânge

Am uitat cât de amuzant este scenariul și am râs pe săturate la discuțiile bolunde, presărate cu umor negru și absurd, care generau hohote pavloviene.

Răspunsurile la anumite întrebări sunt atât de literale și simple, dar cu un impact atât de devastator încât aveam impresia că eram în ring cu Muhammad Ali și pumnii lui sunt poantele de final.

🥊 Brad Pitt – țiganul neînțeles

Starul indiscutabil al filmului este Brad Pitt (F1). E murdar, tatuat, bețiv, vulgar, dar sub acest ambalaj mizerabil emană mai multă carismă decât un James Bond la o gală Miss Univers.

Nici nu mai contează că nu înțelegi nimic din ce spune. Personajul său e un fel de Che Guevara al ringului, dacă revoluționarul ar fi fost crescut în rulote și ar fi avut o problemă cu dicția.

🎸 Stil vizual – desene animate pentru adulți dubioși

Nu lipsesc nici secvențele cu slow motion, muzica rock pusă pe montaj ironic și bătăile care arată ca o combinație între desene animate violente și reclame la pastă de dinți pentru gangsteri.

Dacă faci greșeala să cauți simboluri și subtext în Snatch, o să fii mâncat de viu. Vei găsi tot atâta profunzime cât găsești într-o sticlă goală de bere.

Și totuși, sub haosul ăsta delicios, există o ironie constantă: crima organizată e, de fapt, un circ. Iar cei care cred că au totul sub control ajung, inevitabil, mâncați (uneori la propriu).

🏆 Snatch – Verdict 👍 sau 👎

Guy Ritchie ia filmele de gangsteri și le dă cu capul de bordura britanică, făcându-le să râdă, să sângereze și să fumeze în colțul gurii.

Snatch are o asemenea energie în ceea ce privește ritmul, replicile și acțiunea, încât face un defibrilator să pară o înțepătură de țânțar la Polul Nord și, la final, ești atât de obosit de parcă ai alergat 2 maratoane simultan.

N-are morală, n-are sfaturi, n-are timp de predici. Are replici geniale, personaje bizare și o plăcere cinică de a-ți arăta cum nimeni nu iese neșifonat din viață, nici măcar câinii.