În anul 2000 vedea lumina zilei Shadow of the vampire, una din cele două producții americane regizate de E. Elias Merhige.
🎬 Shadow of the vampire – Premisă
Titlul filmului ne sugerează că în prim-plan avem ceva treburi vampirești, dar nu-i chiar așa.
Subiectul lui Shadow of the vampire este o recreere a caznelor prin care a trecut F.W. Murnau în realizarea celebrului său film Nosferatu, o ecranizare neoficială a cărții lui Bram Stoker, celebra Dracula.
Neprimind de la moșia lui Stoker drepturile de a adapta acea scriere, Murnau (John Malkovich – Deepwater Horizon) face niște învârteli din peniță și transformă povestea lui Dracula în istoria contelui Orlok, poate cel mai trist și tragic vampir din istoria cinematografiei.
Presat de producătorii care n-aveau habar la ce film să se aștepte de la imprevizibilul Murnau, regizorul își aburcă echipa de producție într-un tren cu destinația un castel din Cehoslovacia unde va avea loc cea mai mare parte din activitatea de filmare.
Și acolo îi așteaptă vedeta filmului, actorul Max Schreck (Willem Dafoe – The Northman) care se pregătește asiduu, zi și noapte, mai ales noapte, pentru rolul care i-ar insufla o nouă viață carierei sale cam prăfuite.
💭 Shadow of the vampire – Comentariu
Filmul a fost un pic diferit față de ceea anticipam. Eu unul, fără să mă avânt să citesc prea multe despre el, așteptam să fie un fel de documentar artistic despre procesul de realizare al celebrului film Nosferatu.
Pot spune, destul de criptic, că Shadow of the vampire este și nu este ceea ce credeam că va fi.
Într-adevăr, este o cronică din spatele scenei despre realizarea filmului, dar una la nivel imaginativ, deoarece este mai multă ficțiune decât realitate în acest film.
Este foarte interesant să vedem până unde poate merge un regizor pentru a-și vedea puiul fătat cu succes, aici filmul, deoarece Murnau dă de greu la fiecare cadru.
Dar nu se lasă doborât de aceste dificultăți și se vede nevoit să inoveze în permanență pentru a depăși obstacolele care-i amenință filmul.
Când vine vorba de horror, Shadow of the vampire excelează prin cinematografia lugubră care îți generează un straniu sentiment morbid, deși știi că urmărești realizarea unui film, parcă te apucă frisoanele ca și când ai avea geamul deschis iarna pe viscol.
Și asta se datorează imaginilor slab luminate, pline de umbre mișcătoare, ce parcă te fac să te îndoiești de eficiența propriei retine și de sănătatea creierului, pentru că nu știi dacă îți imaginezi năluci sau le vezi aievea.

Unde mai pui că ești asaltat și de o coloană subtilă, dar care te ia tiptil pe la timpane, și deja nervii îți sunt perpeliți și frăgeziți gata să fie consumați de către o frică teribilă.
Dar contribuția cea mai mare la această senzație de angoasă spirituală este interpretarea formidabilă a lui Willem Dafoe care, la fel ca Robert Downey Jr. în Tropic thunder, joacă rolul unui actor care, la rândul lui, joacă un rol.
Partitura pe care ne-o livrează în rolul lui Schreck, care este un actor metodic dedicat trup și suflet meseriei, este una memorabilă.
Nu doar că arată aproape perfect ca titularul din Nosferatu (deci ca de coșmaruri groaznice), dar și mimica este una dezolantă, iar sentimentele pe care le transmite sunt de tristețe profundă și agonie seculară.
Când am pomenit de ficțiune, să nu credeți că am glumit, tot căscând colții piliți la ecran parcă mi se părea ceva în neregulă, o sămânță de gând dubios mi se înfiripa în cerebel și sămânța a răsărit la final o idee de: „Mă ia stai așa, ce se întâmplă aici‟?
Și răspunsul la această întrebare îl veți descoperi singuri dacă veți avea curiozitatea de a arunca un ochi expert pe film.
🏆 Shadow of the vampire – Verdict
Combinația aceasta bizară dintre ficțiune și realitate a dat naștere unei producții unice, zic eu, care funcționează ca unsă în mai multe aspecte.
Redă fidel efectele tribulațiilor cauzate de stresul realizării unui film cu inerentele probleme care se ivesc la tot pasul.
Construiește un personaj fantomatic, enigmatic și fascinant în Max Schreck, personaj ce trebuie tratat ca o plăsmuire a imaginației scenaristului, pentru că îi sunt atribuite caracteristici pe care nu le avea în realitate.
Naște o atmosferă plină de mister suculent în care tenebrele prelingătoare pe pereți te fac să tresari din te miri orice mișcare nevinovată prinsă cu colțul ochiului.
Este, totuși, cam scurt cu durata, deci nu are timp să picteze așa cum trebuie celelalte personaje, Murnau ce este mai bine închegat, în rest nu mai avem caracterizări pertinente, ci unele frugale.
Mai are și destule erori de producție în ceea ce privește realizarea filmului din film. Plus altele ce țin de natura editării și continuității.
Cu toate astea, datorită originalității scenariului, atmosferei terifiante și a interpretării de Oscar (Dafoe chiar a fost nominalizat), Shadow of the vampire primește în dar de la mine 8 oglinzi proaspăt lustruite.
(4 / 5)
Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți
