Kraken

admin 3 minute ago Aventură Leave a comment

Când Liam Neeson a zis „Release the Kraken”, se pare că lumea chiar l-a ascultat.

După versiunea rusească, iată că a venit rândul norvegienilor să ne arate cum stă treaba cu această creatură mitologică.

📖 Premisă

Johanne (Sara Khorami – Troll 2) este un biolog marin. Sau o biologă marină? Nu mai știu cum e convenția denumirilor de meserie. În fine, îi plac peștii.

Se întoarce-n satul natal din zona Sognefjord după șapte ani, că deh, cine nu vrea să-și reînnoiască trauma relației cu fostul gagiu.

Acolo trebuie să inspecteze un aparat pentru deparazitarea somonului (invenția ei, ca să vezi).

Mă rog, nu stau să vă plictisesc cu termeni tehnici. Pe scurt, în loc să le bage peștilor Vivaldi, ca să-i bucure, le bagă Vijelie, lucru care supără un monstru marin gigantic.

Turiștii dispar. Crabii fug pe uscat. Peștii se aruncă singuri în juvelnic. Activiștii de mediu fură vodcă de la părinți.

Și Kraken iese la suprafață, nu să salveze planeta, ci să ne arate că nici măcar un calmar de 200 de tone nu suportă birocrația și pescăriile industriale.

💭 Comentariu

Să-ncep frumos: am văzut filmul ăsta cu o bere-n mână și așteptări fix cât o donație de cinci lei în cutia milei.

Și ce să vezi? A fost exact ce trebuie pentru o seară în care nu vrei să-ți bați capul cu nimic, dar nici să adormi în fața televizorului.

🧻 Scenariu subțire, personaje de sacrificiu

Miră pe cineva că scenariul este mai subțire decât hârtia igienică ieftină, cu un singur strat, de la supermarketul din colț?

Avem manevra clasică: fiecare personaj secundar există doar să moară într-un mod cât mai filmabil cu buget redus.

Cât despre protagoniști? Sunt la fel de bine dezvoltați precum cei din filmele proaste cu Godzilla, adică majoritatea.

Johanne și fostul Erik au o chimie de zici că-și datorează unul altuia bani cu dobândă de cămătari.

🌱 Mesaj ecologist… până nu mai e

Cel mai tare m-a deranjat mesajul ecologist. De fapt, pseudo-ecologist. Filmul începe ca un pamflet împotriva acvaculturii: sonarul deranjează ecosistemul, Kraken e răzbunarea naturii, nu deranja adâncurile oceanului.

Și apoi, bum, personajele se apucă să distrugă tot ecosistemul fiordului ca să omoare monstrul.

Da, ai citit bine. Vinovații sunt pescarii, dar soluția e genocid marin. Dom’le regizor, decide-te! Vrei să salvezi planeta sau să o nenorocești și mai rău?

Hai că prea m-am agitat pe marginea unui scenariu de monster movie. M-am ridicat cu pretenții prea mari.

🐙 Când apare bestia, arată bine

La un asemenea film contează cum arată drăcovenia, oricare ar fi ea.

N-o să mint. Tentaculele alea arată bine. Chiar bine. Când Kraken iese din apă, e o combinație între un calmar uriaș și mobila d-aia modernă din IKEA. Arată minimalist, dar lovește cu putere.

Designerii au muncit. CGI-ul e decent, animația e fluentă, cadrele te delectează cu niște fiorduri superbe, iar sunetul te face să simți cum tremură scaunul.

Dacă dai la o parte actorii și te uiți doar la peisaje, ai impresia că e un documentar în 4K despre Norvegia.

⏳ Prea puțin, prea târziu

Problema e că monstrul apare după 60 de minute. Și când apare, îl primești în porții de câte 30 de secunde, apoi dispare ca măgarul în ceață.

Știu că e strategie de film horror să nu arăți monstrul prea devreme ca să creezi suspans, dar aici așteptarea e ca la coada de Black Friday. Se devalorizează leul până îți vine rândul.

Ca să fac un joc de cuvinte, până ajungi la marele BUG, te mănâncă mai întâi Paraziții.

Acum exagerez, dar îmi place expresia și e musai s-o folosesc. E atât de mare Kraken încât poate folosi Titanic pe post de supozitor.

🎭 Actori fără vlagă

Despre actori ce naiba să zic? Mi se împletește limba în gură dacă încerc să le pronunț numele. Am văzut lemne mai expresive decât figurile personajelor.

Nimeni nu are o caracterizare mai acătării, personajele sunt unidimensionale. Nici nu puteau fi altfel ținând cont de ce replici banale rostesc.

Filmul vrea să fie pentru toată familia, dar parcă nu e. Are cadavre semi-mâncate, sânge și scene unde tentaculele storc oamenii ca pe lămâi.

🏆 Verdict

Nu e un film prost-prost, dar nu am cum să-l laud. Pare că s-a rătăcit din anii ’90, pe atunci se făceau astfel de producții cu duiumul.

Efectele sunt acolo, peisajele sunt superbe, muzica e decentă. Dar povestea e ca o supă la plic: te saturi, dar știi că n-ai mâncat nimic cu adevărat.

Spre exemplu, Deep Rising, deși este la bază un film aproape identic, e cu mult peste acest Kraken. De ce? Pentru că acolo oamenii au avut tupeu să facă un horror real.

Merge dacă ai nevoie de un film pe fundal când faci curat în casă timp de o oră, apoi te poți așeza liniștit să vezi finalul fără să simți că ai pierdut ceva important.