Related Articles
Stephen Chow intră și în teritoriul SF odată cu lansarea lui Cheung gong 7 hou sau, pe scurt, CJ7.
Este un film, s-o spun drept, inspirat (cam prea mult) din E.T.-ul lui Steven Spielberg.
🎬 Premisă
Într-o dărăpănătură de clădire atât de decrepită încât doar gândacii au curajul să se mai preumble pe pereți locuiește o familie monoparentală, Ti (Stephen Chow – Kung fu hustle), tatăl, un zilier care se spetește zi de zi pentru o bucată de pâine, și Dicky (Jiao Xu), puștanul său, batjocura școlii pentru că-i rupt, la propriu, în cur de sărac ce este.
Cu toate că traiul lor este dincolo de limita sărăciei, Ti se chinuie să-l țină pe unicul său fiu la o școală bună, știind că aceea este singura șansă a odraslei la un trai mai bun.
Viața lor este dată peste cap odată cu apariția unei farfurii zburătoare aflată într-o escală neprogramată care se cărăbănește spre alte meleaguri cerești, dar uită fix în ograda gunoieră a celor doi un pasager extraterestru.
Este vorba chiar despre CJ7, un fel de câine verde spațial care știe multe trucuri venite din altă lume și care va schimba destinul celor doi.
💭 Comentariu
CJ7 este un film extrem de straniu și chiar neconvențional, aș putea scrie, poate și de asta nu a fost prea bine primit de critici și spectatori.
Este o comedie la bază, dar are o amărăciune extremă în el, combină umorul stupid, copilăresc, exagerat, specific lui Stephen Chow, cu niște teme devastatoare, în speță sărăcia groaznică pe care o suferă unii oameni care n-au nimic, deși nu sunt delăsători sau jigodii, comparativ cu alții care au mai mult decât le trebuie, deși n-au făcut nimic la viața lor pentru a merita huzurul.
Doar că așa este viața, nenorocită împuțită cu unii și darnică nejustificat cu alții.
Nu lipsesc semnăturile clasice ale unui film regizat de Stephen Chow, precum comedia de tip slapstick, bazată pe acțiuni special neîndemânatice și situații jenante din cale afară. Ce este drept, nu abundă în asemenea caraghioslâcuri, CJ7 părându-mi-se cel mai serios film semnat de Chow până acum.
Pentru un PG, deci audiență generală, CJ7 este sumbru și chiar violent pe alocuri, are o scenă menită să deranjeze ceva suflete sensibile. Și nu numai. Până și mie, care îmi place să văd pereții văruiți în culoarea hemoglobinei, mi s-a părut că exagerează un pic.
Dar mi-am adus aminte că trăim într-o lume a hipersensibilității și sper că nu m-a atins și pe mine bolânzenia asta.
Filmul este o pildă nesfârșită despre tot ce reprezintă ideal înalt în viață din punct de vedere al moralității. Ti are un laitmotiv pe care-l repetă la infinit lui Dicky: chiar dacă-i sărac nu trebuie să vorbească urât, să se bată, să fure, să tânjească la ce nu este al său.
Vorbe înțelepte, dar mai greu de urmat când ești un copil inocent și ispitele sunt la tot pasul.
Dar nu-i singurul subiect abordat, CJ7 ne vorbește despre multiple probleme cărora pare-se că nu suntem capabili să le găsim rezolvare. Sau, mai degrabă, nu vrem asta.
Observați cum am trecut lin de la comedia zănatică la subiecte greu de digerat și cuvintele pe care le-am turnat sunt insuficiente, nu fac cinste filmului pentru că nici nu vreau să zdruncin prea rău sacul cu moloz să cadă spoială neavenită din el.
Cu acest film Stephen Chow mi se pare că împinge anumite limite.
Este și pentru copii, pentru că are un drăgălaș animăluț care în condiții hollywoodiene ar face miliarde doar din vânzarea jucăriilor, dar îi și îngrozește pe cei mici cu niște lecții dure despre viață, inclusiv moarte.
Este și pentru adulți, tocmai prin temele serioase abordate, sărăcie extremă, familii monoparentale, educație scumpă, însă probabil îi și va plictisi prin scenele în care CJ7 își face de cap într-un mod drăgălaș care va fi atractiv doar pentru mucoși.
Și mai este ceva în CJ7, dar n-am reușit să îi înțeleg semnificația, ce a dorit Stephen Chow să transmită prin asta. S-a raliat cu succes curentului woke, înainte ca acesta să existe. Sau poate a făcut-o în scopuri caricatural-umoristice, nu pot să îmi dau seama. Cert este că m-a pus mult pe gânduri alegerea unei fetițe în rolul băiatului Dicky (poate și numele combinat cu această inversiune are o anume semnificație), dar și invers, un ditamai hăndrălăul matur în rolul unei fetițe de școală generală (deși una extrem de bine crescută metabolic).
Oarecum atipic pentru un film chinezesc, dar oricum acest CJ7 este diferit față de rețeta clasică, muzica este una vestică, răsună într-o veselie Boney M. Nu mă plâng deloc, sunt mare fan.
🏆 Verdict
Melanjul diversificat livrat de CJ7 face ca filmul, unul scurt, parcă prea scurt, să fie ușor și plăcut de urmărit.
Te și amuză inocent prin prostioarele la care se dedau personajele, dar te face să te simți și inconfortabil prin gravitatea unor subiecte abordate.
Te distrează copios prin drăgălășenia infecțioasă a animalului extraterestru (n-arată el cel mai bine tehnic, dar este foarte simpatic), dar te și nenorocește cerebral și spiritual prin momente teribil de dramatice.
Putea fi un pic mai intelectual, cumva apelează la niște glume scabroase, ceea ce mi s-a părut cam deplasat și delăsător, tocmai asta îi reduce un pic nota la examen, de aceea îi bifez pe lucrare un 8.
Apropo de 8, am tot așteptat CJ8, dar mi s-a lungit antena că n-o să apară. A ieșit o animație, considerată sequel, dar nu mă bag la aia, eu voiam tot live action.
(4 / 5)
