Related Articles
Startul oficial al studioului Ghibli a fost dat odată cu lansarea filmului Castle in the sky.
Animația este cunoscută și având drept sufix Laputa.
🎬 Castle in the sky – Premisă 🕮
A început de azi să cadă câte o fată din cer.
Cel puțin, așa este în cazul lui Pazu (mă chinui să nu mai pun un zu la sfârșit, cinefilii știu de ce), un puștan orfan (că altfel nu se poate) care trage tare în mină.
O fetișcană, de-o seamă cu el, se prăbușește lin din cer direct în brațele lui.
O fi vreun înger care a călcat strâmb pe un nor și s-a prăvălit pe pământ?
Nu, este Sheeta, o prizonieră într-un dirijabil care s-a eliberat de captivii ei în timpul unui atac al piraților care urmăreau o comoară pe care ea o poartă la gât.
Fata continuă să fie vânată de toată lumea pentru o pietricică magică a cărei strălucire atrage privirile.
💭 Castle in the sky – Comentariu 🍿
Încă din fragedă pruncie, Miyazaki dă dovadă de o imaginație debordantă pentru că această animație conține foarte multe elemente din multiple genuri.
În primul rând, este povestea de prietenie dintre două personaje care vin din lumi total opuse, și nu este nicio exagerare.
Ea face parte din eșalonul superior al umanității care planează deasupra plebei murdare.
El, la propriu, nici că putea fi mai jos în ierarhia păturilor sociale, fiind adânc înfipt în măruntaiele pământului.
Cu toate aceste diferențe imense dintre ei, relația dintre Sheeta și Pazu devine rapid una de prietenie, lăsând la o parte hăul ce-i desparte pentru că un țel comun îi unește: dragul de viață.
În al doilea rând, este și o aventură pe cinste deoarece puștanii sunt urmăriți deopotrivă de armată și de pirați pentru bucata aceea cristalină despre care nu știm nimic pentru mare parte din film.
În al treilea rând, și asta mi-a plăcut cel mai mult la această animație, avem un mister care învăluie povestea.
Am primit frânturi de informații, dar nimic concret pentru a-mi da seama ce reprezintă acea bucățică de mineral și, mai ales, care-i treaba cu castelul din cer.
A fost o abordare excelentă pentru că progresia narațiunii a dezvăluit surprize, tot mai multe surprize, care m-au uimit.
Scenariul este prea bun pentru o animație, nici cele mai complicate filme „mindfuck‟ nu se bucură de o asemenea scriitură inspirată.
Așa că aici trebuie să vă așteptați la prăbușirea tuturor așteptărilor și demolarea teoriilor construite în minte cu privire la scopul final al călătoriei personajelor, adică găsirea acelei himere, mult căutata Laputa, insula zburătoare printre nori.
Implicațiile poveștii sunt profunde, în mod cert animația nu este una pentru copii deoarece subiectele abordate sunt unele incredibil de grele de încă mă gândesc la semnificația unor simboluri.
Desigur, filmul este și extrem de zglobiu pentru a recompensa răbdarea scurtă a copiilor, avem multă agitație sub forma unor nenumărate zbenguieli ale celor doi eroi în încercarea lor de a se salva de haitele de dușmani care îi vânează.
Un pic parcă prea violent, totuși, așa l-am găsit, că se cară pumni cu nemiluita și chiar se moare la greu.
Dar acesta este specificul anime-urilor japoneze, își tratează copiii ca pe niște adulți în devenire, nu ca pe niscai mucoși prea sensibili.
Nu prea am nimic rău de spus despre animație, este sublimă la nivel tehnic, aici chiar nu ar mai trebui să pomenesc ceva despre acest aspect pentru că n-aș face decât să mă repet.
Vorbim despre studioul Ghibli al cărui stil este inconfundabil.
Dacă trebuie să găsesc ceva de cârcotit, atunci am identificat un amănunt care nu mi-a picat prea bine.
Există o scenă creată pentru a descreți frunțile și a genera hohote de râs, dar substratul ei este unul cutremurător și oripilant.
Nu mi-am putut da seama dacă a fost gândită în scop inofensiv, fără ca autorul să realizeze ce se ascunde în spatele unor acțiuni inocente, sau a fost special concepută pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la un anume flagel.
În caz că a doua variantă este cea corectă, parcă este prea dur subiectul într-un film animat.
Sau citesc eu prea adânc în ceva ce nu sugerează nimic, poate am ceva defect în minte de mi se s-a dus gândul în direcția aceea.
Am evitat multe fire narative din acest film, tocmai pentru că prezentarea lor ar fi ciobit din plăcerea de a le descoperi de unii singuri.
Și nu am făcut-o și pentru că încă am de procesat cu privire la însemnătatea lor, trebuie să sap zdravăn printre sinapse pentru a descoperi ce a vrut să transmită autorul.
L-aș fi vrut mai emoționant, aici pot spune că are unele lacune, n-am simțit imboldul de a pogorî vreo jelanie în suflet deoarece aici filmul este destul de lejer, nu vrea să ne rupă la inimioară.
Dar nu-i bai, Ghibli o să recupereze cu vârf și îndesat în alte producții.
🏆 Castle in the sky – Verdict 👍 sau 👎?
Filmul este fermecător în special în ceea ce privește partea narativă pentru că povestea este impresionantă prin mesajele transmise, fiind o alegorie fascinantă care ne îndeamnă să avem grijă de planetă.
Un motiv pe care l-am regăsit și în Nausicaä of the Valley of the Wind și chiar am avut senzația că ambele filme sunt plasate în același univers.
Dacă dăm la o parte giumbușlucurile aventuriere la care se dedau cele două personaje vom descoperi un laitmotiv ecologist care, pe măsură ce trece timpul, devine tot mai premonitor.
Dincolo de aspectul copilăresc, Castle in the sky este un film serios care abordează niște teme care sunt mai relevante ca oricând, dovadă că Miyazaki era înaintea timpurilor sale.
Gata, am epuizat resursele naturale din creier, nu mai am ce altceva să scriu despre film și trebuie să plec că intru de tură la minerit și am normă nici mai mult, nici mai puțin, de 9 cristale strălucitoare de găsit.
(4,5 / 5)
