Pe Netflix a apărut Narvik, un film norvegian despre Al Doilea Război Mondial, că ăștia nu mai abordaseră acest subiect într-un mod serios.
🎬 Narvik – Premisă
Scandalul global, partea a doua, este abia la început și Norvegia s-a dat neutră, a zis că nu se bagă în gâlceavă.
Doar că nu este cum vrea Norvegia, ci cum vrea Hitler, mai ales că Narvik este o locație extrem de importantă.
Pe acolo este deplasat niscai minereu de fier pe care părțile combatante au pus ochii.
Vedeți mă? Dacă aflau „ferarii‟ noștri de existența acelui minereu, dădeau o fugă până acolo, curățau tot, ăștia nu mai aveau pentru ce să se bată și poate era evitat războiul.
💭 Narvik – Comentariu
Eh, ce să zic? S-a ajuns de mult la fundul butoiului cu povești despre acest război pentru că deja sunt abordate evenimente care poate că-s importante istoric, dar nu prea palpitante vizual.
Bătălia de la Narvik este descrisă ca fiind cea mai mare din Norvegia, dar comparativ cu altele văzute în atâtea filme pare mai degrabă o gâlceavă de antrenament.
Câteva nave obosite pe apă și niscai soldați leșinați prin tranșee, cam la asta se reduce marea confruntare din film.
Nu vreau să par insensibil față de cei care au luptat și și-au dat viața, nu, nicidecum, doar că nu orice trântă este și demnă de subiect de film dacă nu ai cu ce. Mă refer la financiar.
Și aici doar atât s-a putut.
Nu-i nici pe departe vreun Saving private Ryan norvegian, cum am văzut că este lăudat pe ici, pe colo.
Narvik nu-i un film rău, dar n-am simțit nimic urmărindu-l pentru că are o groază de platitudini pe care deja le știu.
Poate că și atâtea producții despre același subiect au dus la o anumită desensibilizare și nu mai percutez emoțional pe cât ar trebui.

Însă nici nu am avut pentru cine să sufăr pentru că personajele nu-s bine construite și filmul tot sare ca iepurele în salturi scurte temporale.
N-apucam să mestec bine o scenă că hop ne ducem peste 3 luni sau 2 săptămâni în față și trecem la altceva.
Plus că un personaj care ar fi trebuit să fie erou l-am găsit destul de trădător.
Personal n-am putut să-l susțin sufletește, asta deși scenariul tot încerca să-mi bage pe sub nas motive care să justifice acest pocinog și practic se ruga de mine să-i acord o grațiere.
M-a enervat și un tertip leneș folosit pentru a genera dramatism.
Au fost prea multe scene la fel, unele în care personaje se mută dintr-un loc în altul fix cu câteva secunde înainte ca în acel loc să pice o bombă, să explodeze o grenadă, practic înainte să bubuie.
Nefiind un film de anvergură tehnică, se prezintă destul de bine vizual, dar nici nu arată prea multe din domeniul războiului să zici că are pe unde să dea chix bugetul prea mic.
Măcar sunt peisaje superbe cu natura sălbatică și aspră a Norvegiei. Aici primește niște puncte în plus pentru că am avut cu ce să-mi clătesc ochii.
🏆 Narvik – Verdict
Se concentrează mai mult pe drama personală a unei familii împărțite de război, el pe front, ea fiind un fel de punte diplomatică între nemți și englezi.
Este prea puțin despre războiul real, care primește atenție abia spre final, însă nu-i nimic satisfăcător.
Posibil ca mesajul principal, dificila alegere între familie și țară, să ducă la o disensiune în ceea ce primește părerea despre anumite alegeri.
Nu insist mai mult pe acest subiect, că dau cu spoilere.
Narvik este o producție maxim mediocră care se deghizează în film de război pentru a prezenta o dramă și cam atât.
Mai mult de 6 batoane de dinamită nu pot să-i procur și simt că și așa sunt destul de generos.
(3 / 5)
Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți