Related Articles
La recomandarea unui urmăritor al paginii (căruia îi mulțumesc pe această cale) am aruncat un ochi pe Primal de pe Max, un serial animat, să nu-l confundați cu Primal cu Nicolas Cage.
Are, momentan, două sezoane a câte 10 episoade cu o durată de circa 20 de minute.
🎬 Primal – Premisă 📖
Acțiunea are loc în preistorie, la începuturile umanității când comunicarea se rezuma la urlete guturale și desene pe pereți.
Povestea gravitează în jurul relației de prietenie dintre două personaje diferite, Spear și Fang.
Legătura de amiciție dintre ele este una atipică pentru că s-a născut din tragedii teribile.
Ambele au asistat la masacrarea familiei de către prădători lacomi, iar coincidențele nu se termină aici. Au pierdut fiecare același număr de membri, consoarta și doi copii mici.
Așa că durerea i-a apropiat și acum cutreieră în lung și în lat pământul încercând să uite de traume și să supraviețuiască urgiilor care se abat asupra lor.
💭 Primal – Comentariu 🍿
La prima vedere, din premisă nu pare a fi un serial care să atragă prea mult atenția.
Doar că am fost oleacă parșiv și nu am menționat aspectul cel mai important.
Spear este un mascul uman, iar Fang este o femelă dinozaur.
Știu, știu, v-a bubuit mintea, că nu are nici urmă de logică acest concept, că speciile sunt separate, istoric, de zeci de milioane de ani, nu au avut de-a face una cu alta.
Ei bine, așa este, doar că serialul ne plasează într-o lume fictivă în care mai multe epoci se desfășoară simultan, așa că trebuie să luați ca atare ideea de la care pleacă Primal.
Până la urmă, este un desen animat, nu o lecție de istorie. Mi-a luat ceva vreme până să mă obișnuiesc cu situația absurdă, mai ales că Fang era extrem de inteligentă, mai ceva decât un câine loial.
Dar, odată ce am trecut de acest impediment, m-am putut bucura de un serial în care imaginația zburdă pe cele mai înalte piscuri ale inspirației.
Regizată de Genndy Tartakovsky, animația are câteva episoade mai cuminți din punct de vedere al violenței, dar începând cu episodul 5 explodează la acest capitol.
Cred că și-a dat seama și Tartakovsky că nu mai are rost să fie reținut când vine vorba de măcel și distracția a devenit, din acel moment, de senzație.
Primul sezon nu se concentrează pe un fir narativ unitar, este oarecum dezlânat, episoadele neavând cine știe ce legătură, fiecare are subiectul lui principal.
Când zic subiect, mă refer la dușmanii cu care se confruntă acest cuplu neortodox, inamici care devin tot mai dificil de învins.
De la animale sălbatice de toate felurile, care mai mici și mai multe, care uriașe și solitare, și până la triburi de oameni care le apar în cale, Spear și Fang au mult de muncă pentru a rămâne în viață.
Nu lipsește nici supranaturalul pentru că au de-a face și cu sectanți care invocă diverse entități demonice, așa că plictiseala nu are ce căuta în acest serial.
Și nu am destăinuit mare lucru din surprizele pe care serialul le-a pregătit, când credeam că nu are cu ce să mă mai surprindă, zbang, îmi trântea câte un episod de mă frecam la ochi de uimire.
În schimb, al doilea sezon are o poveste continuă, funcționează chiar ca un film de sine stătător pentru că episoadele sunt legate de o temă unitară.
Aici chiar că inventivitatea animației o ia razna pe câmpii pentru că Spear și Fang trec la nivelul următor și se înfruntă cu diverse civilizații care au populat pământul de-a lungul timpului.
Pe unele le-am ghicit, vikingi sau samurai, pe altele nu, deși semănau cu fenicieni, persani sau egipteni, ba chiar și ceva otomani.
De asemenea, armele folosite evoluează și ele, se începe cu suliță, se trece arc, apoi la săbii și se ajunge chiar la ghiulele devastatoare.
Asta scoate în evidență pofta nestăvilită a omului pentru război, odată cu progresul apărând arme tot mai sofisticate.
Finele sezonului 1 vine cu declicul care duce la amestecarea tuturor acestor culturi pentru că se termină pe principiul „dragă om primitiv, fă cunoștință cu evoluția‟.
Vizualul este visceral și, nu de puține ori, a fost aproape să funcționeze ca un declic pentru reflexul regurgitației pentru că se spintecă, secționează, seceră și spulberă trupuri în cele mai sângeroase moduri cu putință.
Acțiunea este una nebunească și captivantă, eram lipit cu ochii de ecran, mă îmbăiam în munții de intestine și oceanele de sânge pe care le generau luptele brutale.
Mă repet, să nu vă așteptați la vreun dram de logică, dacă serialul ar fi avut așa ceva, atunci eroii erau morți de mult.
Au o capacitate uimitoare de a-și reveni rapid după răni care în mod normal ar fi fost fatale, iar forța de care dau dovadă este demnă de niște titani herculeeni.
Nu există infecții, septicemii, oase rupte, cangrene, a doua zi sunt ca scoși din țiplă.
Aici scenariul vine cu o explicație, chit că mai mult subînțeleasă, și are legătură cu instinctul primar, animalic, care era vital pentru oamenii din acele timpuri, fără el nu ar fi putut supraviețui.
Chicoteam ca un puradel care înghițea pentru prima oară în viața lui mâncare care nu ieșea dintr-un biberon (mamar sau artificial) ori de câte ori Spear încăleca pe Fang și se arunca în mijlocul adversarilor făcând prăpăd inimaginabil.
Realizatorii serialului și-au dat seama că astfel de acțiuni pot deveni repetitive, așa că au introdus un al treilea personaj, pe Mira, o femeie mult evoluată comparată cu Fang.
Știa să folosească focul pentru a prepara hrana, avea cunoștințe medicale rudimentare și putea să vorbească.
Așa că al nostru Fang se transformă dintr-un primitiv într-o lume primitivă într-un primitiv într-o lume civilizată.
Dar nimeni îi poate lua ce este al lui, furia primordială care-l metamorfozează într-o bestie capabilă de orice și în fața căreia nu ai sorți de izbândă.
Deși pare greu de crezut, sunt și momente emoționante. Și nu-s deloc puține, toate având legătură fie cu prietenia om-dinozaur, fie cu conceptul de familie.
Vizual nu-i cel mai reușit produs, animația este destul de rudimentară, chiar grosolană, cadrele pe secundă sunt reduse ca număr pentru economie de timp, dar nu prea contează asta.
Ba chiar am observat un regres din punct de vedere tehnic în sezonul 2, personajele arătau mai butucănos decât primele 10 episoade.
Având în vedere că a lucrat o echipă destul de mică la realizarea lui, nu am motive să comentez negativ pe seama acestui aspect.
🏆 Primal – Verdict 👍 sau 👎?
Rar mi-a fost dat să văd un asemenea concept debordând de originalitate și care, mai ales, să nu devină redundant pe măsură ce se scurgeau episoadele.
Are acțiune spectaculoasă și fantastic de grotescă, dramă cât cuprinde, chiar m-a rupt primul episod care este mai traumatizant decât începutul din Up, iar comedia este prezentă din plin.
Interacțiunile dintre Spear și Fang sunt amuzante și felul în care omul dojenea, împingea, certa sau păcălea ditamai dinozaurul garantat va smulge multe zâmbete.
M-a făcut să și lăcrimez pentru că aceeași relație trece și prin momente dificile, unele care se joacă periculos cu moartea, și atunci îți dai seama că și-ar da viața unul pentru altul.
Ce să mai, Primal a creat una dintre cele mai puternice și impresionante prietenii din istoria cinematografiei, și nu am vreo reținere în a afirma asta.
Ultimul episod din sezonul 2 mi s-a părut un pic dezamăgitor, până atunci prea este ridicat în slăvi un anume adversar al celor doi, de credeam că se vor lupta săptămâni în șir cu el.
Dar confruntarea este de scurtă durată și m-am supărat un pic că nu a ținut mai mult. Intensă din cale afară, da, însă este scurtă.
Este un serial animat excelent care îmbină multiple genuri într-o premisă țăcănită care oferă o distracție glorioasă.
Nu știu dacă mă atrage sezonul 3 care va fi diferit, cu alte personaje, deoarece povestea celor din primele 2 sezoane a ajuns la capăt.
Poate scenariul va reuși să surprindă din nou, așa că până atunci mă duc să protejez de intemperii 9 ouă prețioase.
(4,5 / 5)
