Related Articles
În 1996 Stephen Chow și-a pus semnătura pe 2 filme, pe The God of Cookery și pe acest Daai laap mat taam Ling Ling Fat sau tradus drept Forbidden City cop, ambele filme axându-se cam pe același stil scenaristic.
🎬 Premisă
Filmul ne duce ceva în trecut, în China medievală acolo unde împăratul își trage o gașcă de protectori numai unul și unul, The Avengers și Justice League la un loc părând doar o grupă mică de grădiniță.
Ling Ling Fat (Stephen Chow) vrea și el să fie ales în echipa fantastică, dar nu prea are cu ce să-l impresioneze pe împărat.
În afară de niște invenții năroade la prima vedere, n-are nimic ascuns în mânecă, astfel încât este dat afară în șuturi și nevoit să o facă o facă pe doctorul mistic pentru a-și întreține soția.
Dar când o amenințare sumbră de sorginte extraterestră planează periculos asupra împăratului, toți doctorii cei vestiți ai regatului estic sunt adunați să-și dea cu părerea asupra unei creaturi ciudate care s-a dat lovită într-o zonă dușmănoasă.
Cum Ling Ling Fat s-a autointitulat doctor, se bagă și el în seamă pe acolo mai mult pentru a încurca lucrurile decât a desluși misterul.
💭 Comentariu
Forbidden City cop pare mai mult un prequel al primului film regizat de Stephen Chow, From Beijing with love, acest Fat părând a fi sămânța din arborele genealogic din care s-a tras Chat, personajul principal din filmul mai sus pomenit.
Până și unul din postere are un mare 007 pe el, semn că și aici se face caterincă de James Bond.
Înainte de toate, deși mă cam repet, am rămas nelubrifiat când am fost martorul unor scene cu un puternic iz sexual. Nu se arată nimic de natură nudă, dar interpretarea dată respectivelor secvență emană niște imagini mai mult decât sugestive din punct de vedere erotic și chiar pornografic.
Se pare că anul 1996 a fost anul prostelii excesive pentru Stephen Chow, ambele filme lansate suferind de sindromul acut al scălâmbăielilor forțate care n-au fost prea amuzante pentru piticii de pe creierul meu care au tropăit în permanență dându-mi dureri de cap recurente.
Filmul combină mai multe stiluri de comedie și de ieșit în evidență o fac cel de tip fizic cu multă schimonoseală la activ care nu induce vreo stare anume de bună dispoziție.
Imaginați-vă un Benny Hill pe steroizi și vă faceți o idee cam cum se desfășoară acțiunea în Forbidden City cop.
Dar trebuie să-mi ridic pălăria în fața scenariului, în ciuda ridicolului absolut la care se dedă și care nu m-a amuzat, m-a surprins cu o scenă care mi-a declanșat un râs isteric, poanta fiind minuțios construită și nu am anticipat-o deloc, a venit ca o palmă peste față. Dacă vă aduceți aminte de scena costumului din Long shot, cam așa surprinde și Forbidden City cop.
Mai are și niște tranziții destul de reușite pentru a ascunde violența către care se îndreaptă anumite acțiuni și o redă vizual prin niște artificii care reușesc să transmită efectul scontat, chiar dacă nu vezi finalitatea grozăviilor pe care filmul ar fi vrut să ni le arate, dar nu s-a putut.
Am observat că apelează și la amuzament enervant auditiv, cu niște sunete care-s ilare pentru 3 secunde, dar nu și când ele sunt redate în buclă minute întregi și îți scrijelesc timpanele.
Ca acțiune nu are cu ce se lăuda, firul narativ este cam dezlânat și dezbinat, parcă încropit pe repezeală doar pentru a putea furniza o serie de glume, cele mai multe copilărești și fade, fără a se concentra și pe o poveste coerentă și atractivă.
Ca atare, deși apar ceva scene de arte marțiale, sunt prea puține, prea necoapte și nu prea bine realizate pentru a mai mânji cu seriozitate filmul.
Un alt argument pe care-l scot din joben pentru a demonstra inegalitatea ritmului este o scenetă, un sketch zdravăn chiar în finalul actului 3, care ia în bâză festivitățile de premiere într-ale actoriei și care, chiar dacă sceneta este mai contemporană ca oricând, pică în film precum nicovala-n vintre.
Ah, și filmul este frugal rău de tot pe buget, sau poate că banii au fost cheltuiți pe Carina Lau (Detective Dee: The four heavenly kings), cel mai sonor nume din distribuție. Arată destul de rău vizual cu decoruri de carton și o senzație pregnantă de ieftin.
Și tot nu îmi pot da seama cum de a scăpat Stephen Chow de ocnă, că deja am depistat un personaj recurent, un travestit care își face apariția și în alte filme ale lui Chow.
Dacă era la americani, nu consideram asta ceva ieșit din comun, dar la comuniștii chinezi tradiționali să vezi un bărbat machiat strident și cu țoale feminine fâțâindu-se prin peisaj este ceva destul de rar, mai ales în urmă cu câteva decenii.
🏆 Verdict
Subiectul din Forbidden City cop dacă era tratat cu seriozitate ar fi născut un film meseriaș, plin de mister, pentru că are potențial de a fi un thriller fantasy pe cinste.
Dar cum Stephen Chow este pe comedie, a împănat scenariul cu tot felul de glume tâmpe și scenete chelite de orice amuzament, deși personajele prezentate sunt unele extrem de interesante, cu aptitudini destul de originale, numai bune de un film de acțiune cu scene zdravene de kung fu și alte stiluri de arte marțiale.
O să rămân în minte cu singura glumă care m-a făcut să râd pe cinste și cu fazele aproape porcoase pline de aluzii libidinoase.
Nu-i cel mai reușit film al lui Stephen Chow, așa că n-am stomac să-i disec mai mult de 6 zâne extraterestre.
(3 / 5)
