M-a lovit atât de rău dragul de filme românești încât am văzut până și După cioate, un documentar despre mafia lemnului.
🎬 După cioate – Premisă 📖
Doi regizori se lipesc de Tiberiu Boșutar, un antreprenor transformat în eco-justițiar, ajuns acum deputat AUR.
Pornesc cu el prin hățișul mafiei lemnului din România, pentru că nu doar austriecii defrișează în veselie pădurile de la noi.
Totul pare un documentar liniștit, până când, în mijlocul pădurii, li se face „primirea oficială”.
Sunt atacați de mulți băieți cu nervii în piuneze, înarmați cu bâte, topoare și furci, supărați că sunt deranjați de la activitățile lor ilicite.
De aici încolo, fiecare gestionează situația după cum poate, într-o țară acaparată de șmecheri și interlopi.
💭 După cioate – Comentariu 🍿
Ce să parlamentez pe seama acestui documentar? Deja știți cum se va desfășura totul, deznodământul fiind clar: o să te enervezi foarte mult pentru că știi că nu există final fericit.
🌲 Un Colectiv cu arbori în loc de oameni
Seamănă cu Colectiv, doar că aici nu sunt victime umane, copacii sunt cei care cad pradă lăcomiei, corupției și incompetenței din structurile statului.
Și, la fel ca în Colectiv, spre final se bagă în seamă și un politician cu același discurs flamboaiant despre cum o să facă și o să dreagă să fie bine. Adică baliverne electorale fără concretizare reală.
La un moment dat, după ce documentariștii și-o iau pe coajă, intră pe fir și Alex Nedea, de la Recorder, iar asta imprimă o tentă și mai serioasă producției.
În rest, ce e de zis despre După cioate? Prezintă lucruri bine cunoscute, nu vine cu nimic nou.
⚖️ Justiția: o glumă proastă în trei acte
Știm și noi că autoritățile sunt în cârdășie cu infractorii, de multe ori chiar cei desemnați să protejeze pădurile sunt cei care le nenorocesc cu bună știință, pentru interesul lor personal.
Cât despre justiție? Mă faceți să râd. Este la fel de utilă ca Moș Nicolae pe vremea ceaușistă. Are interzis de sus să intervină și să facă dreptate celor păgubiți.
Tacticile sunt și ele clasice: tărăgănări, tergiversări, amânări, clasări, prescrieri și victima e de vină.

😡 Aroganță și bătaie de joc
Mai enervant decât toate astea este sfidarea pe care o afișează culpabilii.
Știind că au spate puternic protejat, se comportă de parcă sunt stăpâni absoluți și-i tratează în batjocură pe cei pe care tot ei i-au burdușit.
Recunosc că m-au iritat atât de mult anumite secvențe, încât am scăpat printre dinți, chiar de câteva ori, nelipsitul „`vă-n gură de nemernici, vedea-v-aș atârnați de pomi ca hoții în țepușele lui Vlad”.
După ce că se îmbuibă ca nababii pe spinarea acestei țărișoare, mai afișează și o aroganță ieșită din comun.
M-a scos din sărite un dobitoc care a participat la frăgezirea celor care investigau, dar la apariția poliției făcea pe mironosița neprihănită, luând în brațe replica „Se va determina”.
Ai participat la bătaie? Se va determina.
Îți pare rău pentru ce s-a întâmplat? Se va determina.
Ești prost? Se va determina.
Cât despre aspectul tehnic, nu este nimic de raportat. Producția arată și, mai ales, se aude ca un documentar.
Am avut mare noroc cu subtitrarea în engleză, altfel n-aș fi înțeles cine știe ce din dialogurile neinteligibile. Fie pentru că se urla prea mult, fie pentru că microfoanele nu captau bine replicile.
🏆 După cioate – Verdict 👍 sau 👎
Este un documentar decent, nu pot spune că m-a bulversat; intră în subiectul mafiei lemnului, dar nu îl despică așa cum trebuie, pe îndelete.
Aș fi vrut să fie mai incisiv, să vină cu dezvăluiri cutremurătoare, să aibă un impact real.
Tot ce a reușit să transmită a fost o senzație de fatalism, că orice ai face, nu ai șanse de izbândă, pentru că sistemul are bocancul bine plantat pe gâtul tău.
Durează foarte puțin să faci rău, dar o eternitate să îndrepți acel rău. Asta dacă eternitatea nu primește un nou termen în dosar.
Concluzia este că societatea este atât de dereglată, strâmbă și profund coruptă încât mori cu dreptatea în mână.
Dacă nu te ajută justiția autohtonă, soluția e să mergi la CEDO unde, din nou, șansele să ți se facă dreptate tind spre zero.
Și să ajungi acolo presupune un efort financiar uriaș, pe care 99,999999% dintre păgubiți nu și-l permit.
Asta e lumea în care trăim, cea în care mafioții o duc bine mersi, iar victimele rămân de căruță.
Bine ați venit în democrație / capitalism / comunism, denumiri diferite pentru o societate stricată, unde doar legea pumnului în gură contează.

Trailer
Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți
