Între revoluții

admin 13/11/2023 Dramă 1 Comment

La o oră și un pic cât durează, am zis că n-o fi foc dacă intru la Între revoluții.

Este un film documentar, să nu uit să menționez asta.

🎬 Între revoluții – Premisă

N-o să catadicsesc să înșir prea multe cuvinte cu privire la povestea acestei producții pentru că nu am ce.

Prezintă o conversație purtată prin scrisori între două prietene de facultate din care una s-a întors în Iran.

Și acest du-te-vino epistolar se întinde de-a lungul a 10 ani, din 1979 până în 1989.

De ce sunt importanți acești ani?

De acolo vine titlul documentarului, în 1979 Iran s-a răsculat contra șahului, iar în 1989 România s-a săturat de comunism.

💭 Între revoluții – Comentariu 🍿

Așadar, pelicula pune în oglindă cele două revoluții izbucnite din cauza unor regimuri dictatoriale care asupreau populația.

Ne sunt prezentate multe imagini de arhivă, unele alb-negru, altele color, care radiografiază succint nu neapărat revoluțiile în sine, ci speranțele oamenilor în ele.

Evoluția tonală este una ușor de anticipat, atmosfera plină de speranță de la început pentru un într-un viitor mai bun se transformă, încetul cu încetul, într-una acaparată de tristețe și de dezamăgire.

Știm prea bine că lucrurile se schimbă, dar fără a se schimba cu adevărat, doar avem impresia că apar modificări ca urmare a rulării diverselor personaje la conducerea unei țări, dar miezul rămâne la fel.

Urmărind secvențele din România, că mai mult astea m-au interesat, că n-am treabă cu Iran, mă întrebam cât de bolnav trebuie să fii pentru a deveni obsedat de cultul măreției.

Mă refer evident la Ceaușescu care se simțea apreciat când umplea stadioanele cu forța și era aclamat din obligație de mii de oameni și el, în delirul său, credea că lumea îl iubește.

Acele ceremonii festive mi-au provocat o reacție de scârbă, aproape vomitivă, văzându-l pe odios ce mândru zâmbea în timp ce suplii participanți la coregrafia complexă îi închinau ode false.

Și erau supli nu pentru că practicau sportul de plăcere și se hrăneau sănătos, ci pentru că erau crăpători de foame.

Practic, nu era nicio diferență între ce se întâmpla la defilările de 23 august și mersul la o curvă centuristă căreia îi dai 200 de lei să îți spună că te iubește și apoi se umflă tărâța-n tine că ai găsit dragoste.

Despre cealaltă revoluție, din Iran, nu pot să mă pronunț, nu-s atât de educat încât să cunosc prea multe amănunte și nici nu are rost să mă prefac că-s priceput, că altfel aș deveni ipocrit.

🏆 Între revoluții – Verdict 👍 sau 👎?

E un documentar scurt și la obiect care provoacă multă tristețe.

Deși scrisorile sunt fictive, ele sunt bazate pe dosarele Securității, dar nu are a face că sunt unele inventate, situația prezentată este reală.

Nu vine cu multe noutăți, că evidențiază o stare de fapt cunoscută, nici măcar nu pot spune că-i bun, dar a meritat să mă cert cu doamna de la ghișeu să-mi vândă bilet, chit că eram singurul doritor.

La final am rămas cu ideea deja împământenită că libertatea este doar un concept abstract, o simplă iluzie deșartă, ea nu există în realitate.

Indiferent de regim, cineva ne va asupri și ne va băga pumnul în gură, într-o formă sau alta, dacă îndrăznim să ne răzvrătim.

Oare este vreo diferență între comunismul de atunci care te băga la beci dacă aveai tupeu să cârcotești la adresa prea măritului conducător și democrația de acum când ești „cancelat‟ pentru cuvinte care nu-s pe placul celor din umbră?

Deși nu mai am degetele atât de zvelte, plus că și-au pierdut și antrenamentul, o să încerc să scriu de mână 7 scrisori, că-i o artă pe cale de dispariție.

(3,5 / 5)