Mafia mamma este o corcitură de film care vrea să fie și cu mafioți, dar și comedie.
🎬 Mafia mamma – Premisă
Kristin (Toni Collette – Hereditary) este o soție/mamă rutinată în același ciclu zilnic infinit, serviciu / acasă / plâns / repetare.
Fiul se tirează la facultate, soțul o înșală, ea rămâne… știți voi cum, că de aia soțul explorează cavitățile pelviene ale altor doamne.
Dintr-odată se trezește moștenitoarea unui imperiu mafiot din Italia, așa că se duce acolo să-și ofere omagiile Don-ului cu bănuți pe ochi și să-și ia în primire noul rol.
Doar că nimerește în mijlocul unui război între clanuri și ea este picată din cer.
Noroc că o ajută aghiotanta Bianca (Monica Bellucci – Memory).
💭 Mafia mamma – Comentariu 🍿
Filmul, așa, de complezență scriu asta, este drăguțel în felul său pentru că prezintă o situație inedită. Nu neapărat originală, dar ieșită din comun.
Vă dați seama că Don-ița nouă habar n-are cum stă treaba cu lucrăturile mafiote sau care ar fi deciziile de luat în ipostaza neobișnuită în care se află.
Ca atare, fiind neofită în domeniu, provoacă un haos de neînchipuit de dă ierarhia criminală peste cap cu boacănele ei produse din neștiință, dar și dintr-o inimă prea largă.
Comportamentul ei inocent în această tagmă este menit a genera câteva râsete zdravene, dar sunt prea puține în ansamblul filmului. Și la mine nu au avut efect.
Este prea infantil pentru o asemenea premisă și se afundă nepotrivit în cocina umorului ușurel, scris parcă de un copil care se visează „il capo dei capi‟.
Ca un exemplu care pe mine m-a enervat, una-două se face trimitere la The Godfather.
Serios? Atât s-a putut? Păi glume de acest gen sunt la îndemâna tuturor, că acea serie este cea mai ușor de abordat în astfel de situații.
Nu trebuie să fii vreo mare scofală de scriitor să faci glume cu Don Vitto într-un film cu și despre mafioți.

Dumele sunt toante din cale afară și se bazează pe o crasă lipsă de logică și o serie (ne)fericită de evenimente care se succed în lanț fără intenția explicită a personajelor.
Aproape că este mai comic modul în care au fost concepute secvențele aiuritoare care n-au niciun Dumnezeu decât execuția lor în sine.
Era nevoie să se strângă trei scenariști să creeze o asemenea poveste?
Mi se pare destul de deplasat și mă face să mă întreb dacă merită să fie mai bine plătiți, dacă greva lor este cu adevărat justificată.
Păi la asemenea scenarii livrate nu ar merita mai mult de trei sticle cu vin expirat și o farfurie cu macaroane râncede drept răsplată.
Aș fi vrut să fiu la masa rotundă la care s-au adunat respectivii să văd cum au gândit, dacă se tăvăleau de râs când veneau cu câte o snoavă din asta penibilă.
🏆 Mafia mamma – Verdict 👍 sau 👎?
Filmul irosește talentul celor două mari actrițe cu un scenariu putred care mie mi-a vânturat o miasmă puturoasă pe la nas.
Bine, nici nu fac parte din audiența țintă a filmului, că se vorbește prea mult de o activitate generatoare de transpirații la orizontală pentru femei trecute de o anumită vârstă.
Chiar și așa, tot ar fi trebuit să râd la niscai glume, chit că nu erau pentru mine.
Vă dați seama cât de inapt este filmul pe acest palier când una dintre poantele de bază, repetate de mi s-a aplecat, este un scuipat la unison la auzul unui nume dușmănos.
Am să-i propun doar 4 oferte de pace, și astea cred că-s cam multe, dar o fac pentru cele două actrițe ale căror personaje emană o sexualitate reciprocă rămasă neexplicată.
(2 / 5)
Cinemagie Recenzii de film, seriale, teatru, cărți
